17 octombrie – Sfântul Ignațiu de Antiohia

In 12,24-26

În anul 70, la 35 de ani de la moartea și învierea Mântuitorului nostru, Ignațiu a fost numit al treilea episcop de Antiohia care astăzi este localizată în Turcia. Antiohia, după cum bine știm și din Faptele Apostolilor, era o comunitate înfloritoare creștină. Primul ei episcop a fost însuși apostolul Petru, înainte de a fi episcopul Romei, și tot acela a fost locul în care discipoli au fost numiți pentru prima oară ca și creștini.

După ce a slujit la Antiohia timp de 35 de ani, Ignațiu a fost arestat în timpul persecuției lui Traian și condamnat la moarte în Roma.

Ignațiu a fost de fapt, un discipol direct al sfântului apostol Ioan. Motiv și pentru care toate scrisorile sale au prins o valoarea destul de mare în biserica primară. În toate scrisorile sale găsim învățături asupra Euharistiei, a primatului episcopului Romei, a rolului episcopilor, și în general asupra preoției. Aceste scrisori obișnuiau să fie citite alături de sfânta Scriptură la adunările pentru sfânta Liturghie a bisericii primare.

Din ceea ce cunosc eu, nici un părinte al Bisericii nu și-a exprimat dorința profundă de a se uni cu Cristos și curajul în fața martiriului. Ignațiu le scrisese Romanilor că, este mai bine pentru mine să mor în numele lui Isus Cristos decât să domnesc peste tot pământul…pe el îl caut, pe cel care a murit pentru mine: pe el îl doresc, cel care a înviat de dragul meu…permiteți-mi să fiu un imitator al patimii Dumnezeului meu!

Marele istoric al bisericii Eusebiu de Cesarea scrisese că, Ignațiu a fost trimis din Siria la Roma și a devenit hrană pentru animalele sălbatice din cauza mărturiei lui pentru Cristos. În timp ce era dus prin Asia, sub stricta supraveghere militară, el a întărit comunitățile de credință din diverse orașe, în care mai trimisese omilii și îndemnuri, avertizându-i mai presus de toate că trebuie să fie mereu de veghe împotriva ereziilor care tocmai începeau să apară, îndemnându-i să țină fermă tradiția apostolică.

Cuvintele lui Ignațiu sunt citite la fiecare sfântă Liturghie înainte de sfânta Împărtășanie, Eu sunt grâul lui Cristos ce este amestecat de dinții bestiilor, ca să pot fi aflat pâine curată.

Ignațiu a luat foarte în serios cuvintele din textul evangheliei de astăzi, în care l-am auzit pe Isus spunând, nu vă temeți de cei care ucid trupul. El nu a renunțat la credință sau la compromiterea credinței în acel moment în care a fost amenințat cu martiriul. Ci mai degrabă, a văzut martiriul ca o mărturie supremă pentru Cristos și un mod de imitare a lui Cristos spre edificarea Bisericii.

În încheiere, tot ceea ce sper e ca și noi, asemenea sfântului Ignațiu de Antiohia, să dorim să ne oferim viețile în unire cu Cristos. Ca iubirea noastră pentru el să fie curățată de toate fricile și de tot egoismul, și ca noi să putem oferi tuturor celor din jurul nostru o mărturie a mântuirii credinței creștine. Amin