Ss. Corneliu, pp. m. şi Ciprian, ep. m. **; Ludmila, m.
Culoare: roșu
Psaltire: P
Liturghie proprie,
prefaţă pentru sfinţi
2Cor 4,7-15
Ps 125
In 17,11b-19
Ant. la intrare
Se bucură în ceruri sufletele sfinţilor, pentru că au mers pe urmele lui Cristos. Ei şi-au vărsat sângele pentru iubirea lui şi, de aceea, vor domni cu Cristos în veci.
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule, care i-ai dăruit poporului tău pe sfinţii Corneliu şi Ciprian, ca păstori plini de râvnă şi martiri nebiruiţi, dă-ne, te rugăm, prin mijlocirea lor, harul, să fim întăriţi în credinţă şi statornicie şi să lucrăm cu generozitate pentru unitatea Bisericii. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Purtăm în trupul nostru moartea lui Isus.
Citire din Scrisoarea a doua a sfântului apostol Paul către Corinteni 4,7-15
7Fraților, noi avem această comoară, evanghelia gloriei lui Cristos, în vase de lut, pentru ca puterea neobișnuită să fie de la Dumnezeu, și nu de la noi. 8Suntem apăsați de necazuri din toate părțile, dar nu striviți; suntem în cumpănă, dar nu disperați; 9persecutați, dar nu abandonați; doborâți, dar nu uciși. 10Pretutindeni purtăm în trupul nostru moartea lui Isus, ca să se arate și viața lui Isus în trupul nostru. 11Căci noi, care trăim, suntem mereu dați la moarte pentru Isus, pentru ca și viața lui Isus să se arate în trupul nostru muritor. 12Așa încât în noi lucrează moartea, iar în voi, viața. 13Dar având același duh al credinței, după cum este scris: „Am crezut, de aceea am vorbit”, credem și noi și de aceea vorbim, 14știind că cel care l-a înviat pe Domnul Isus ne va învia și pe noi împreună cu Isus și ne va așeza lângă el împreună cu voi. 15De fapt, toate sunt pentru voi, pentru ca, înmulțindu-se harul, să sporească aducerea de mulțumire prin cât mai multi spre gloria lui Dumnezeu.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 125(126),l-2ab.2cd-3.4-5.6 (R.: 5)
R.: Cei ce seamănă cu lacrimi
vor secera cu strigăte de bucurie.
1Când Domnul i-a întors pe locuitorii Sionului din robie,
ni se părea că visăm.
2abAtunci, gura ni s-a umplut de strigăte de bucurie
și limba, de cântări de veselie. R.
2cdAtunci se spunea printre neamuri:
„Lucruri mari a făcut Domnul pentru ei”.
3Lucruri mari a făcut Domnul pentru noi
și suntem plini de bucurie. R.
4întoarce, Doamne, captivitatea noastră,
ca pâraiele în Negheb!
5Cei ce seamănă cu lacrimi
vor secera cu strigăte de bucurie. R.
6Plecând, mergeau și plângeau
aruncând în pământ sămânța;
venind, se întorceau cu strigăte de veselie,
purtându-și snopii. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Cor 1,3b-4a
(Aleluia) Binecuvântat este Tatăl îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în orice strâmtorare a noastră! (Aleluia)
EVANGHELIA
Lumea i-a urât.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 17,11b-19
În acel timp, Isus și-a ridicat ochii spre cer și s-a rugat astfel: 11b„Tată sfânt, păstrează-i în numele tău pe care mi l-ai dat, ca ei să fie una ca și noi! 12Cât timp am fost cu ei, eu i-am păstrat în numele tău pe care mi l-ai dat și i-am păzit și nimeni dintre ei nu s-a pierdut, în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. 13Acum însă, vin la tine și spun acestea în lume, ca să aibă bucuria mea deplină în ei. 14Eu le-am dat cuvântul tău, iar lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, așa cum eu nu sunt din lume. 15Nu te rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzești de Cel Rău. 16Ei nu sunt din lume, așa cum eu nu sunt din lume. 17Consacră-i în adevăr! Cuvântul tău este adevăr. 18După cum m-ai trimis pe mine în lume, și eu îi trimit pe ei în lume 19și pentru ei mă consacru pe mine însumi, ca și ei să fie consacrați în adevăr”.
Cuvântul Domnului
RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR
Fraților preaiubiți, credința femeii din textul evangheliei de astăzi ne arată cum trebuie să fim generoși în slujirea lui Cristos. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca noi să avem un spirit al generozității, pentru ca prin rugăciunile noastre să putem îmbrățișa nevoile tuturor și să îl ducem pe Dumnezeu cu credință. R.
- Ne rugăm ca noi să fim deschiși veștii bune a lui Isus, asemenea femeii din evanghelie, pentru ca astfel să rămână centrul vieții noastre. R.
- Ne rugăm ca noi să avem un simț mai profund al dreptății și generozității. R.
- Ne rugăm ca noi să susținem operele de caritate, prin care toți cei nevoiași să aibă parte de tot ceea ce au nevoie. R.
- Ne rugăm ca prietenia și slujirea papei Corneliu și a episcopului Ciprian, să fie o încurajare pentru cei aflați în funcții de conducere în Biserică. R.
- Ne rugăm și pentru toți credincioși noștri răposați, ca ei să vadă în ceruri strălucirea feței lui Dumnezeu. R.
Doamne Dumnezeul nostru, prin marea ta iubire tu ai mântuit poporul tău și ai permis adevărul cuvântului tău să fie cunoscut pretutindeni. Te rugăm să ne dai harul ca mereu să rămânem fideli ție. Prin Cristos Domnul nostru. Amin
Asupra Darurilor
Te rugăm, Doamne, primeşte darurile pe care ţi le aducem în cinstea pătimirii martirilor tăi şi, după cum ele i-au întărit în prigoană pe sfinţii Corneliu şi Ciprian, să ne dăruiască şi nouă răbdare statornică în încercări. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtăşanie Lc 22,28-30
Voi sunteţi cei care aţi rămas cumine în încercărilemele. Şi eu rânduiesc pentru voi o împărăţie, ca să mâncaţi şi să beţi la masă cu mine în împărăţia mea, spune Domnul.
După Împărtășanie
Prin aceste taine la care am fost părtaşi, Doamne, te implorăm cu umilinţă ca, după exemplul sfinţilor martiri Corneliu şi Ciprian, întăriţi cu puterea Duhului Sfânt, să dăm şi noi mărturie adevărului evangheliei tale. Prin Cristos, Domnul nostru.
16 septembrie – Ss. Corneliu, pp. m. şi Ciprian, ep. m. – 2
In 17, 11b-19
Purtători ai milostivirii
Persecuția Bisericii a fost atât de mare în secolul II încât biserica nu a avut un papă timp de 14 luni. După acel interval de scaun vacant, sfântul pe care îl comemorăm astăzi, adică Corneliu, fusese ales ca Papă.
Pentru a-și putea dovedi credința și fidelitatea față de Roma, creștini erau forțați să ofere jertfe față de zeii Romani. Unii creștini mituiau autoritățile pentru a putea obține acel document ce afirma că ei au făcut acea jertfă, alți cedau și cădeau în apostazie, negând-l pe Cristos prin participarea la cultul păgân.
Odată ce persecuția a încetat a și apărut o controversă, în acel moment în care acești apostați doreau să fie re-admiși la sfânta Euharistie. Ar trebui acești creștini lapși, care l-au negat pe Cristos în mod public, să fie re-admiși la sacramente?
Un preot pe nume Novatian a afirmat că Biserica nu are puterea de a împăca apostați, apostazia fiind considerată cea mai înaltă formă de trădare a lui Cristos. Novatian avea și susținere destul de puternică pentru această viziune rigoristă, fiind consacrat chiar și ca primul anti-papă a Bisericii.
În anul 251, papa Corneliu a convocat un sinod la Roma, și a declarat că creștini pot fi restaurați în Biserică cu ceea ce se numește pastilele uzuale ale căinței. Prin penitență și cu dorință puternică de îndreptare un păcătos putea fi readmis din nou la comuniune. Papa Corneliu a fost susținut în această privință de mulți episcopi, mai ales de către episcopul Nord-African Ciprian, care a și fost unul dintre cei mai importanți teologi și scriitori a acelui timp.
Persecuțiile au fost reluate în acel an. Corneliu a fost arestat și deportat. Iar câțiva ani mai târziu, în Cartagina, și Ciprian a fost arestat și martirizat.
Ambii sfinți, Corneliu și Ciprian sunt menționați în prima rugăciune Euharistică pentru importanța lor în cadrul Bisericii primare. Și totuși, nu sunt ei oare două exemple minunate de milostivire?
Nu există nici un păcat, destul de mare, care să nu poată fi iertat în sacramentul Reconcilierii. Dumnezeu ajunge la păcătos, la cei care l-au negat în mod public, la cei care au respins milostivirea sa în trecut. Cred că mulți atei care au afirmat public că nu cred în Dumnezeu au fost în trecut creștini, chiar catolici. Dintr-un oarecare motiv, mânia pe Dumnezeu, mândria, presiunea publică, aceștia au renunțat la credință. Însă Dumnezeu nu contenește să ajungă la ei.
Să nu încetăm să ne rugăm pentru acești apostați, iar asta fiindcă atâta timp cât ei încă respiră nu e prea târziu ca ei să se căiască. Poate că Domnul pregătește ca unii dintre noi să fie martori de credință pentru ei, poate că ne pregătește să fim apostoli ai milostivirii pentru ei, instrumente ale convertirii celor păcătoși. Iar noi trebuie să ne folosim de oportunitățile pe care ni le-a oferit Dumnezeu pentru a crește în milostivire și cunoașterea credinței noastre.
Prin mijlocirea sfinților Corneliu și Ciprian să fim și noi purtători ai milostivirii pentru toți cei aflați în nevoie. Amin
16 septembrie – Ss. Corneliu, pp. m. şi Ciprian, ep. m. – 2
Persecuția Bisericii a fost atât de mare în secolul II încât biserica nu a avut un papă timp de 14 luni. După acel interval de scaun vacant, sfântul pe care îl comemorăm astăzi, adică Corneliu, fusese ales ca Papă...
16 septembrie – Ss. Corneliu, pp. m. şi Ciprian, ep. m. – 1
Astăzi Biserica celebrează doi sfinți, pe Corneliu și Ciprian, exemple ale dedicării față de slujirea pastorală și față de mărturia constantă față de Cristos. Amândoi sunt menționați în prima...