Credința femei siro-feniciană
O dată, un tânăr pe nume Arthur, a ridicat un tractor greu de 3 tone cu mâinile goale. Acesta nu era un culturist, însă prietenul său, Lloyd, a fost prins sub tractor într-o fermă de lângă Rome, în Mein (Usa). Auzind țipătul lui Lloyd, Arthur a reușit cumva să ridice tractorul atât cât să îi permită lui Lloyd să iasă de dedesubt. Iubirea era adevăratul motiv care l-a ajutat pe Arthur să ridice tractorul. Și tot iubirea e cea care vindecă durerea și face pași îndrăzneți lăsând egoismul deoparte. Iubirea poate realiza lucruri incredibile tocmai pentru că este atât de lipsită de egoism.
În evanghelia de astăzi, o femeie păgână îl determină pe Isus să îi îndeplinească rugămintea, prin invocarea milostivirii sale asupra fiicei care a fost posedată de un duh necurat. Pentru început, Isus părea că nu îi acordă nici o atenție fapt care i-a făcut pe discipoli să se simtă rușinați. Isus, însă, face aceasta pentru a o testa, pentru a-i trezi credința.
Ce a vrut Isus să spună prin expresia „a arunca pâine la câini”? Evrei vorbesc adesea despre păgâni cu aroganță și insolență, ca sunt precum câinii necurați, din moment ce păgâni erau excluși de la alianța și favoarea lui Dumnezeu cu Israelul. Pentru Greci, câinele era un simbol al dezonoarei și era folosit pentru a descrie femeile fără rușine și îndrăznețe. Isus se leagă de câini și în Evanghelia după Matei când spune că nu da câinilor ceea ce este sfânt (Mt. 7,6). Isus, fără îndoială, îi răspunde femei mai degrabă cu zâmbetul decât cu insulta din moment ce această femeie îi răspunde imediat credință și certitudine, până și câini mănâncă resturile. Isus laudă această femeie păgână pentru credința sa și pentru iubirea sa.
Pe lângă credință, în Evanghelia de astăzi, Isus ne arată cum să fim creștini. Și a fi creștin înseamnă să fii o persoană iubitoare. Acestea două sunt sinonime. Caracteristicile unei persoane iubitoare sunt două.
Prima caracteristică e iubirea necondiționată. Una din dilemele asupra iubirii umane e 
tocmai aceasta că adesea e condiționată. De exemplu, când cineva spune că: Dacă faci ceea ce vreau eu să faci sau fi ceea ce vreau eu să fii, te voi iubi. Dacă nu, îmi voi retrage iubirea de la tine. Conform unui autor renumit, iubirea condiționată nu e deloc iubire. E doar un mijloc de a controla cealaltă persoană. Distrugând totodată și persoana pe care o controlăm.
Însă iubirea necondiționată este singura cale prin care ne putem iubi unul pe altul. Acest dar se poate oferi astfel: vreau să împart cu tine orice am mai bun. Undeva în lume, ar putea fi cineva care e mai potrivit pentru tine sau pentru mine. Nu acesta e ideea. Ideea e că eu te-am ales pe tine pentru a-ți dărui darul iubirii iar tu ai ales să mă iubești. Acesta e singurul pământ în care iubirea poate crește. Iar noi o vom realiza împreună!
Iar a doua condiție este aceea că, o persoană iubitoare se gândește numai la modul în care să facă binele și cum să evite răul. Făcând bine și evitând răul e ceva complet natural pentru noi.
Să ne întrebăm, iubiți credincioși dacă suntem noi conștienți că toate acestea sunt ceva naturale și că trebuie să se impună de la sine tuturor, mai ales celor care ne-au făcut răul sau ne vor răul?
Să îl rugăm pe Domnul nostru Isus Cristos, care din iubire pentru noi sa jertfit pe lemnul crucii, să ne de-a tăria să avem și noi aceiași iubire necondiționată ca a lui. Amin
