Mc 16,15-20
Dragi frați și surori în Cristos, astăzi celebrăm sărbătoarea unuia dintre cei patru mari evangheliști, al unuia dintre cei patru scriitori ai Sfintelor Evanghelii. Astăzi este sărbătoarea Sfântului apostol Marcu, unul dintre cei mai importanți apostoli ai lui Isus, care a mers cu Sfântul apostol Paul în călătoriile sale de vestire a credinței, și care, în cele din urmă, a fondat scaunul de Alexandria, din Egipt, acum cunoscut ca Patriarhatul de Alexandria.
Semnificația acestei zile nu poate fi separată de ceea ce am auzit în evanghelie, care subliniază chiar importanța misiunii pe care Biserica a pus-o pe umeri noștri, pe care el a încredințat-o tuturor celor care și-au pus încrederea în el. Această misiune este, pentru noi, predicarea Veștii cele Bune tuturor oamenilor de pe pământ.
Această misiune ne cheamă să vestim evanghelia celor care încă trebuie să audă cuvântul lui Dumnezeu și vestea cea bună, astfel încât cu toți să îi poată auzi și să poată fi mântuiți. Nu putem refuza această misiune și nici nu o putem ignora, fiindcă această misiune ne-a fost încredințată nouă tuturor, celor care am fost botezați în numele Domnului. Iar această misiune continuă chiar și în ziua de astăzi, fiindcă cu toți simțim nevoia de a vesti cuvântul mântuitor al lui Dumnezeu tuturor oamenilor.
Înainte de rusalii apostoli au păstrat vestea cea bună pentru ei înșiși și nu au proclamat mântuirea în Isus Cristos fiindcă le era frică de cei care căutau să îi persecute, iar apoi nu ar mai fi fost nici o Biserică, cel puțin nu Biserica pe care o cunoaștem acum. Toate mărețiile Bisericii sunt posibile din cauza actelor și faptelor curajoase ale Sfinților Apostoli și discipoli care au suferit chiar și moartea pentru a ne putea duce mântuirea tuturor popoarelor.
Iubiți frați și surori în Cristos, astăzi suntem chemați să mergem pe urmele apostolilor și a tuturor sfinților, ca și noi să putem fi capabili de a purta crucea lui Cristos, prin a deveni martori și purtători de cuvânt, la toate națiunile. Acum, întrebarea este dacă noi suntem gata să purtăm crucea și ceea ce trebuie să facem ca membri ai Bisericii lui Dumnezeu și ca părtași ai lucrării de milostivire și mântuire a Domnului, pentru întreaga omenire.
Sfântul Marcu a scris toate aceste mărturii, pentru ca noi toți să fim conștienți de ceea ce poate face cu adevărat credința noastră, și cum ar trebui să o trăim cu fidelitate și nu doar cu vorbe goale. Prin urmare, în mod asemănător, și noi ar trebui să amintim altora, prin acțiuni reale și concrete, că într-adevăr aparținem Domnului Dumnezeului nostru. Ca și în prima noastră lectură de astăzi, luată din scrisoare sfântului apostol Petru, sfântul Petru i-a îndemnat pe credincioși, să îmbrace haina umilinței ca parte a vieții lor, și să fie treji și alerți împotriva ispitelor și corupției diavolului. Aceasta ne arată că noi într-adevăr trebuie să fim devotați Domnului printr-o iubirea reală și autentică, și nu doar cu o credință goală.
Există multe ispite în această lume, și foarte adesea, acestea și-au pus amprenta asupra noastră, prin a ne face să ne împotrivim lui Dumnezeu și prin a ne întoarce inimile și ochi departe de adevărul său și de căile sale, și să ne urmăm propria cale.
Putem face uz de această mare oportunitate, pe care ne-o oferă zilnic Dumnezeu, astfel încât să ne putem schimba căile noastre, din toată inima, și să abandonăm căile noastre de păcat și de neascultare, și să devenim ucenici mai buni ai Domnului nostru. Amintiți-vă, fraților, că oamenii vor crede numai în noi și în ceea ce noi le vestim, dacă am practica ceea ce noi predicăm, prin propriile acțiuni și fapte.
Fie ca Dumnezeul cel Atotputernic să ne dea curaj și tărie, înțelepciunea și elocvența vorbirii, precum și o inimă credincioasă și minte devotată, astfel încât să putem, prin exemplul nostru, conduce mai mulți oameni și să salvăm mai multe suflete prin aceeași mântuire pe care Domnul Isus Cristos ne-a oferit-o în mod liber spre iertarea noastră. Amin.
