Cântec: M. 353 – În fața ta, Isus iubit
† În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.
Amin
(moment de tăcere)
Doamne, Isuse Cristoase, Dumnezeu ascuns în Preasfântul Sacrament, noi credem și mărturisim prezența ta în sfânta Taină a altarului. Tu însuți ai spus: „Acesta este trupul meu”. De aceea, te adorăm cu cel mai adânc respect, împreună cu îngerii și sfinții din cer. O, Doamne, întărește și mărește în noi credința și iubirea față de acest Sacrament vrednic de adorare. Te salutăm, trup preasfânt al Mântuitorului nostru, ostie curată și vie, care s-a jertfit pe lemnul crucii, te adorăm în numele tuturor creaturilor. Te salutăm pe tine, Cuvânt veșnic al Tatălui, adevărata pâine cerească, hrana sufletelor, mângâierea inimilor noastre, jertfa cea sfântă, care a împăcat cerul cu pământul. Te salutăm, ascunsă sub aceste specii, o, dumnezeire și natură omenească a lui Isus, vrednică de cea mai adâncă venerație.
Te lăudăm și te preamărim, pâine vie a sufletelor, darul cel mai prețios dăruit oamenilor de Dumnezeu. Tu ești sacramentul iubirii și al milostivirii, prin care noi păcătoșii și toți păcătoșii putem primi haruri și ne putem sfinți. Tu ești adevărata arcă a Noului Testament, în care se păstrează mana cea vie sau pâinea cerească, tu ești forța celor slabi, vindecarea bolnavilor, mângâierea mâhniților. Preabunule Isuse, îți mulțumim din toate puterile pentru iubirea cu care ai înființat acest Preasfânt Sacrament, spre bucuria cerului și a pământului. O, Isuse din Preasfântul Sacrament, iubirea, bucuria și speranța noastră, mijlocitorul și împăciuitorul nostru, împacă-ne cu Tatăl ceresc. Mielule nepătat al lui Dumnezeu, care ai fost jertfit pentru noi pe lemnul crucii, jertfește-te din nou Tatălui ceresc pentru păcatele noastre. Oferă-i toate virtuțile și faptele de sfințenie ale vieții tale și toată amărăciunea suferințelor tale, pentru ca noi să fim iertați pe deplin și să ducem o viață sfântă.
Voim să reparăm azi în public toate împărtășaniile sacrilege, toate batjocurile primite de tine în Preasfântul Sacrament al altarului, toate actele nedemne îndreptate împotriva ta în sacramentul Euharistiei. Revarsă din tabernacol belșugul harurilor tale asupra întregii omeniri, asupra sfintei Biserici, Mireasa ta, asupra conducătorilor bisericești și lumești, fie-ți milă de cei păcătoși și de toți cei îndepărtați de tine și atrage la altarul tău toate sufletele. Iar pe noi care suntem aici prezenți, păstrează-ne cât mai aproape de tine, acum și în veșnicie. Amin.
Tatăl Nostru… Bucură-te Marie… Slavă Tatălui….
- Laudă și mulțumire să fie în orice moment.
- Preasfântului și dumnezeiescului sacrament.
Cântec: M. 355 – Ne-nchinăm, Isuse bune (3 strofe)
O Isuse, tu ai fost prevestit ca unul care vindeci pe cei bolnavi de toate neputinţele lor. Venit în lume, tu ţi-ai arătat compătimirea şi iubirea faţă de cei nenorociţi, dăruindu-le sănătatea. Dar în acelaşi timp tu îi conduceai la mântuire, făcându-i să simtă şi durerile sufleteşti şi să te roage să le ierţi păcatele. De aceea, ei se îmbulzeau ca măcar să-ţi atingă veşmintele, fiind convinşi că astfel vor fi vindecaţi. De ce oare, Doamne, nu este şi astăzi aceeaşi îmbulzeală în faţa altarului tău? Nu eşti oare acelaşi în preasfântul Sacrament al altarului, acelaşi care odinioară ai vindecat pe cei bolnavi? Oare azi avem mai puţină nevoie de tine? Oare eşti mai puţin puternic şi îndurător decât atunci? Sau poate tu voieşti să-i laşi pe oameni să sufere mai mult ca atunci? De ce nu aleargă la tine? Deoarece s-a răcit credinţa lor şi nu vor să mai vină la tine. Deoarece pentru cele sufleteşti nici nu mai simt trebuinţă.
Întărit de credinţa mea, mă apropii de tine şi te rog pentru fraţii mei rătăciţi şi bolnavi. Fii îndurător şi apropie-te de ei pentru că mulţi nu se pot mântui de suferinţele lor, neavând un om care să-i conducă la tine. Trimite lumii apostoli ai cuvântului şi ai milei tale. Amin.
Tatăl Nostru… Bucură-te Marie… Slavă Tatălui….
- Laudă și mulțumire să fie în orice moment.
- Preasfântului și dumnezeiescului sacrament.
Cântec: M. 359 – Trup preasfânt (3 strofe)
O Isuse, tu nu l-ai refuzat şi nu l-ai împiedicat nici pe Iuda, deşi ştiai că venea la tine cu gând rău şi viclean, când te aflai în Grădina Măslinilor. Mai mult, tu l-ai lăsat să se apropie de tine şi apoi să te sărute. Iuda merita să fie trăsnit pe loc, dar tu i-ai zis: “Prietene”. Doamne, blândeţea ta e de nepătruns. Fericit acel păcătos care ştie să se folosească de ea. Poate şi eu m-am apropiat de tine de atâtea ori, dacă nu cu gând trădător ca Iuda, cel puţin cu sufletul încărcat de păcate. Tu însă, în loc să mă pedepseşti îndată, cum eram vrednic, mi-ai dat răgaz să mă pot întoarce şi să fac pocăinţă.
O Isuse, îţi mulţumesc din toată inima pentru răbdarea şi mila pe care ai avut-o faţă de mine şi-ţi făgăduiesc că-mi voi da toată silinţa de a nu mai păcătui şi de a mă îndrepta. Dacă însă, cu toată strădania de a nu mai păcătui, te voi supăra din nou, te rog nu mă părăsi cu harul tău, căci nu vreau să mor în deznădejde ca Iuda, ci plin de încredere în mila ta, ca tâlharul răstignit la dreapta crucii tale. Amin.
Tatăl Nostru… Bucură-te Marie… Slavă Tatălui….
- Laudă și mulțumire să fie în orice moment.
- Preasfântului și dumnezeiescului sacrament.
Cântec: M. 361 – Tu, care te numești iubire (3 strofe)
Isuse, iubirea ta față de oameni este răsplătită cu atâta uitare, nepăsare, dispreț și nerecunoștință. De aceea, noi ne aruncăm la pământ în fața altarelor tale și, printr-o cinste deosebită, voim să reparăm răceala nedemnă a oamenilor și necinstirile cu care este vătămată din toate părțile Inima ta preaiubitoare. Ne aducem aminte că și noi ne-am purtat mai înainte în același fel nevrednic. Drept aceea, fiind pătrunși de durerea cea mai vie, cerem mai întâi milostivirea ta asupra noastră. Suntem gata să ispășim printr-o pocăință de bunăvoie nu numai păcatele noastre, ci și păcatele acelora care rătăcesc departe de calea mântuirii, fie că sunt încăpățânați în necredința lor și nu vor să te urmeze pe tine ca păstor și conducător, fie că au scuturat jugul plăcut al legii tale, călcând în picioare făgăduințele de la Botez. Voind să-ți aducem îndestulare pentru toate aceste crime vrednice de plâns, ne propunem să le ispășim pe fiecare în parte, și anume: nemodestia și nerușinarea în viață și îmbrăcăminte, prin care se întind atâtea curse de corupție sufletelor nevinovate; încălcarea zilelor de sărbătoare; blestemele aruncate împotriva ta și împotriva sfinților tăi; batjocurile îndreptate contra locțiitorului tău și contra stării preoțești; nepăsarea și sacrilegiile îngrozitoare față de sacramentul iubirii dumnezeiești; în sfârșit, păcatele publice ale națiunilor, care se împotrivesc drepturilor și învățăturilor Bisericii orânduite de tine.
O, de am putea șterge cu sângele nostru aceste crime! Pentru a repara vătămările aduse cinstei tale dumnezeiești, îți aducem acea îndestulare pe care i-ai adus-o tu odinioară Tatălui pe cruce și pe care o înnoiești în fiecare zi pe altar, împreună cu îndestulările Fecioarei-mame, cu îndestulările sfinților și cu cele ale tuturor creștinilor evlavioși. Îți făgăduim din inimă că, ajutați de harul tău, întrucât va depinde de noi, vom ispăși păcatele noastre și ale altora, precum și nepăsarea noastră față de o iubire așa de mare: printr-o credință vie, prin moravuri curate și prin păzirea desăvârșită a legilor evanghelice, mai ales a iubirii.
Făgăduim că vom împiedica din toate puterile să fii batjocorit din nou și ne vom da toată osteneala să-i convingem pe cât mai mulți să te urmeze. Primește, te rugăm, preablândule Isus, prin mijlocirea preafericitei Fecioare Maria, această ispășire ce ți-o dăm de bunăvoie. Prin harul cel mare al statorniciei, binevoiește a ne păstra până la moarte credincioși în îndeplinirea datoriilor noastre și în slujba ta, pentru ca, la sfârșit, să ajungem toți la acea patrie unde tu viețuiești ca Dumnezeu, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt în vecii vecilor. Amin.
(Papa Pius al XI-lea)
Tatăl Nostru… Bucură-te Marie… Slavă Tatălui….
- Laudă și mulțumire să fie în orice moment.
- Preasfântului și dumnezeiescului sacrament.
Cântec: M. 351 – Isuse Cred (3 strofe)
Inimă vrednică de închinare a preaiubitului meu Isus, sălașul tuturor virtuților, izvor nesecat al tuturor harurilor, ce ai aflat în mine ca să mă iubești cu o dragoste așa de mare, pe când inima mea pătată cu multe greșeli nu mai avea pentru tine decât nepăsare și răceală? O, Isuse, dovezile mărinimoase ce mi le-ai dat despre dragostea ta, într-un timp pe când nu te iubeam, mă fac să nădăjduiesc că vei primi dovezile dragostei mele. Primește, așadar, preaiubitul meu Mântuitor, dorința ce o am de a mă consfinți cu totul spre cinstea și slava Inimii tale dumnezeiești; primește toată ființa mea pe care ți-o ofer în dar.
Îți consfințesc persoana mea, viața mea, faptele, necazurile și suferințele mele, voind să fiu pentru viitor numai o jertfă consfințită spre slava ta și, de-ți va plăcea, nimicită de flacăra dragostei tale. Îți jertfesc, deci, Doamne Dumnezeul meu, inima mea cu toate mișcările ei și nu doresc altceva decât ca ele să fie desăvârșit potrivite cu mișcările Inimii tale, în tot timpul vieții mele. Iată-mă, așadar, acum, o, Doamne, cu totul în stăpânirea Inimii tale! O, Mântuitorul meu preaiubit, cât de mare este milostivirea ta față de mine! Dumnezeul meu, cine sunt eu, ca să binevoiești a primi jertfa inimii mele? De acum înainte, această inimă va fi cu totul a ta, și făpturile nu vor mai avea nici o parte, fiindcă nu sunt vrednice. Fii, o, Isuse preaiubit, de acum înainte părintele meu, stăpânul meu, totul meu: numai pentru tine vreau să trăiesc.
Primește, preaiubitul meu Mântuitor, jertfa pe care o aduce Inimii tale cel mai nerecunoscător dintre toți oamenii, pentru a îndrepta răul pe care n-a încetat să ți-l facă până acum, răspunzând așa de nepăsător la atâta dragoste. Înțeleg că nu-ți dau mult, însă îți dau cel puțin toate câte le am și toate câte le dorești. Și, jertfindu-ți această inimă, ți-o dăruiesc pentru a n-o mai avea înapoi. Învață-mă, o preaiubite Isuse, să uit cu totul de mine, căci aceasta este singura cale ce duce la Inima ta preadulce. Însă, fiindcă de acum înainte vreau să fac totul numai pentru tine, fă, o, Isuse, ca toate faptele mele să fie vrednice de tine. Învață-mă s-ajung la desăvârșirea iubirii tale. Însă, mai întâi de toate, dă-mi dragostea ta cea înflăcărată și mărinimoasă. Dă-mi o smerenie adâncă, fără de care nu-ți pot plăcea. Împlinește cu desăvârșire voia ta cu mine, atât aici, pe pământ, cât și dincolo, în viața cea veșnică. Amin.
Tatăl Nostru… Bucură-te Marie… Slavă Tatălui….
- Laudă și mulțumire să fie în orice moment.
- Preasfântului și dumnezeiescului sacrament.
Cântec: M. 145 – Către inima cea sfântă (3 strofe)
În continuare îl vom adora pe Isus din preasfântul sacrament, în tăcere, adresându-i rugăciunile noastre personale. (3-5 min)
Binecuvântarea Finală
Toți sa adorăm fierbinte
marea Taină din altar;
Ce-a fost scris în Legea Veche
facă loc la noul dar;
ce e peste simț și minte
să ne dea-al credinței har.
Tatălui dați închinare,
Cinste, laudă și cânt;
Fiului, fără-ncetare,
Slavă-n cer și pe pământ;
Pururi binecuvântare
Fie Duhului preasfânt. Amin.
- Tu le-ai dat lor pâine cerească,
- având in sine orice plăcere.
- Să ne rugăm:
Dumnezeule, care ne-ai lăsat în acest Sfânt Sacrament minunat amintirea Patimilor Tale, fă-ne, te rugăm, să cinstim astfel sfântul mister al Trupului și Sângelui tău, încât să simțim necontenit în noi roadele răscumpărării tale. Care viețuiești și domnești în vecii vecilor.
- Amin
C./ P. Lăudați-l pe Domnul neamurilor, Lăudați-l toate popoarele.
Osana, osana, osana Fiului lui Dumnezeu
- Căci peste noi a revărsat Domnul veșnica lui milostivire.
și adevărul Domnului rămâne întotdeauna. P.
- Slavă Tatălui, și Fiului, și Sfântului Duh,
precum era la început și acum și pururea
și în vecii vecilor. Amin. P.
- Să adorăm în veci preasfântul Sacrament!
- Să adorăm în veci preasfântul Sacrament!
Cântec Final: M. 146 – În rana coastei tale
