Rom 6,3-4.8-9
Ps 62,2.3-4.5-6.8-9
In 11,32-45
În fața morții viața poate părea absurdă și lipsită de sens. Însă credința noastră creștină ne spune că în ciuda morții, viața nu este una absurdă și lipsită de sens. Viața, pentru fiecare dintre noi, are un înțeles complet diferit, înțeles marcat de momentul în care părinți noștri decid să ne botezeze în Biserica Catolică. Să ne facă creștini, să ne facă părtași ai turmei lui Cristos și moștenitori ai împărăției cerurilor. Când am fost botezați am devenit fii și fiice adoptive ale lui Dumnezeu. Când am fost botezați, această planetă a încetat să ne mai fie locuință, fiindcă cerul a devenit adevărata noastră locuință. Când am fost botezați, am încetat să mai fim singuri în această lume, când am fost botezați ne-am alăturat lui Isus în abandonarea vieții noastre vechi pentru a putea începe o viață complet nouă.
Când a murit Isus el și-a lăsat în urmă viața sa veche. El a înviat din morți, lăsându-și în urmă trupul său uman, trupul său asemănător cu cel al nostru. Când am fost botezați, am fost uniți cu Cristos în moartea sa, lăsând în urmă vechiul nostru sine, și ne-am alăturat lui Isus în învierea sa, devenind persoane noi. O parte din scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani, ne vorbește despre aceasta. Când am fost botezați în Cristos Isus, am fost botezați în moartea sa, cu alte cuvinte, când am fost Botezați, am fost în mormânt cu el și ne-am unit cu el în moarte, astfel încât după cum Cristos a fost înviat din morți de gloria Tatălui, și noi am putea avea parte de o viață nouă. La fiecare sfântă Liturghie ne reamintim că suntem părtași la moartea și învierea lui Isus, de exemplu: murind ai distrus moartea, și înviind ai readus viața…. sau Doamne prin crucea și învierea ta ne-ai eliberat. Tu ești mântuitorul lumii.
Din cauza faptului că întreaga noastră viață a fost trăită în afara botezului nostru, că noi dorim să ne trăim întreaga viață astfel încât botezul nostru să își lase ultimul, efectul său asupra vieții noastre, noi continuăm neîncetat să lăsăm în urmă păcatul și egoismul pentru a putea deveni oameni mult mai buni.
Când răspundem, în fiecare moment din viața noastră, la chemarea lui Dumnezeu, ne pregătim totodată pe noi înșine să intrăm în odihna Domnului. Ca persoane botezate încercăm să fim conștienți de prezența lui Dumnezeu din fiecare moment al vieții noastre, asemene flori soarelui care neîncetat urmărește soarele, pe durata întregii zile. Dumnezeu nu este doar sfârșitul vieții noastre, așteptând ca noi să ajungem acolo, ci Dumnezeu este alături de noi în fiecare moment al vieții noastre. Pentru ca la sfârșitul vieții noastre, pentru ca în ultimul moment din viața noastră să putem vedea iubirea lui Dumnezeu și lumina veșnică a paradisului. Amin
