Ce sunt visele?
Sunt programe scrise în sinele nostru. Programe de viață cu care venim aici.
Fie că dorim lucruri materiale, că dorim cunoaștere, că dorim o iubire, că dorim celebritate sau că dorim să mântuim lumea, ori din toate câte un strop, tot ce e viață, e născut din dorința. Iar fiecare dorință e conformă nivelului nostru de conștiință.
Ce înseamnă de fapt renunțarea la vise?
Atenție: sa nu confundăm bucuria de-a trăi, pacea sufletească, încrederea în sine și în Dumnezeu, detașarea cu care privim viața, cu renunțarea la dorințe si vise.
Omul care n-a reușit ce și-a dorit, la un moment dat poate să își spună: de fapt, de ce să lupt, ce să-mi mai doresc? Dar să își mascheze nereușita spunând lumii, sau chiar lui însuși: De fapt nici nu-mi doresc asta. Nu… nu e pentru mine… Însă să ne amintim că și Cristos ne-a învățaț că pentru a putea reuși ceva în viață important e să nu renunți, ci să insiști, iar în evanghelii găsim nenumărate exemple. Deci… nu renunța, ci insistă. De ce? Pentru că…
Din perspectiva psihologiei
Renunțarea este echivalentul unei depresii mascate. Una din caracteristicile depresiei conform definiției date de psihologi, fiind lipsa încrederii în viitor, neputința de a vedea ceva bun în acesta, echivalentă cu „nu cred că pot realiza ceea ce am dorit, nu e de mine, nimic nu pot”. Deci, la nivel interior este vorba de renunțarea la dorințe!
Din perspectiva religioasă
Renunțarea este echivalentul lipsei de credință în Dumnezeu și a căderii în păcat. În păcatul deznădejdii, și în cel al necredinței, dar și în cel al ignorării învățăturilor lui Cristos referitoare la credința care după cum ne-a spus și Isus, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi spune muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo!» şi el s-ar muta. Şi nimic nu v-ar fi imposibil.
Un element necesar ce e pus în joc când dorim să realizăm ceva e voința. Pentru că atunci când facem ceva pentru a realiza un vis al sufletului. Nimic nu putem realiza fără voință. Isus Cristos când a fost în pustiu și a postit 40 de zile, nu doar că a avut voința de a renunța la mâncare și apă, dar a fost ispitit de diavol care i-a spus să renunțe la misiunea sa și i-a pus la picioare lumea, lumea aceasta materială. Ar fi fost mult mai ușor să alegă asta, ar fi fost scutit de suferite. Însă el a spus nu. Iar acest nu, a izvorât din voința sa.
Câteva exemple de persoane care au ales să nu renunțe la visele proprii ci au insistat, au persistat:
- Winston Churchill a rămas repetent în clasa a șasea și a pierdut toate competițiile electorale pentru funcții publice până când, la vârsta de 62 de ani, a devenit prim-ministru. Mai târziu, avea să scrie: “Nu renunța niciodată. Niciodată, niciodată, niciodată, niciodată – în nimic, mare sau mic, măreț sau neînsemnat. Nu renunța niciodată cu excepţia cazurilor în care o faci pe considerente de onoare sau de bun simţ Niciodată, niciodată, niciodată – nu renunța niciodată.”
- Thomas Edison era considerat de către profesorii săi “prea prost pentru a învăța ceva”. A fost concediat de la primele două locuri de muncă pentru ca era “neproductiv”. Ca inventator, a avut 1.000 de încercări nereuşite până să inventeze becul. Când un reporter l-a întrebat “Cum v-aţi simţit eșuând de 1.000 de ori?”, Edison a răspuns: “Nu am eșuat de 1000 de ori, ci becul a fost o invenţie cu 1000 de paşi”.
- Albert Einstein nu a vorbit până la vârsta 4 ani şi nu a citit până la 7 ani. Părinţii au crezut era debil mintal, iar unul dintre profesori l-a descris ca fiind “lent la minte, pierdut pentru totdeauna în vise prosteşti”. A fost exmatriculat din şcoală şi i-a fost refuzată admiterea la Scoala Politehnică din Zurich.
- Louis Pasteur a fost un elev mediocru, iar la lucrarea de licenţă s-a clasat pe locul al cincisprezecelea din 22 de studenți la chimie.
- Henry Ford a dat faliment de cinci ori înainte de a reuşi cu Uzinele Ford.
- Walt Disney a fost concediat de către un editor de ziar deoarece era “lipsit de imaginaţie şi de idei bune”. A dar faliment de mai multe ori înainte de a construi Disneyland.
- Fred Astaire a fost catalogat astfel de către directorul MGM în fața căruia, în 1933, a dat primul test: “Nu poate juca. Nu poate cânta. Uşor chel. Poate dansa puțin”. Mai târziu, avea să spună: “Cu cât urci mai sus în carieră, cu atât îți sunt permise mai multe greșeli. Iar odată ajuns în vârf, dacă faci suficiente greșeli, acesta este considerat a fi stilul tău”.
- Sidney Poitier a fost “răsplătit” astfel de către directorul de casting după prima sa audiție: “De ce nu te oprești din a face oamenii să își piardă timpul și nu te duci să te faci spălător de vase sau ceva?”. A fost momentul în care, îşi aminteşte Poitier, a decis să își dedice viaţa actoriei.
- Charlie Chaplin a fost iniţial respins de către şefii de la Hollywood pentru că pantomima sa a fost considerată “un nonsens”.
- Beethoven mânuia penibil vioara, iar profesorul său a spus despre el că “nu există nicio speranţă să devină compozitor”.
- Van Gogh a vândut doar o singură pictură în timpul vieţii sale. Şi chiar și aceasta surorii unuia dintre prietenii săi. Acest lucru nu l-a oprit să continue să picteze peste 800 de lucrări.
- Rodin era considerat cel mai slab elev din școală, iar tatăl său s-a exprimat tranșant: “Am un idiot drept fiu”. A fost respins de trei ori la admitere la Ecole des Beaux-Arts.
- Stravinsky a fost a izgonit din Paris de către critici și de către publicul furios după premiera operei “Încoronarea primăverii”.
- Jack London a primit şase sute de respingeri din partea editorilor înainte de a vinde prima sa poveste.
- Jerry Seinfeld “a înghețat” pe scena clubului în care a avut loc prima sa reprezentație și nu a fost capabil să scoată vreun cuvânt. Batjocorit de public, a revenit noaptea următoare şi și-a terminat numărul în aplauze frenetice.
*la final se poate viziona următorul filmuleț motivațional
