Mt 19,23-30
Se spune că un avocat se plimba la un moment dat pe un drum de țară, și la un moment dat s-a întâlnit cu o mulțime de oameni la o intersecție. Crezându-se deștept și dorind să se etaleze în fața acelor oameni a strigat, Lăsați-mă să trec, sunt rudă cu victima. La auzul acestor cuvinte, mulțimea a făcut loc ca acesta să treacă, iar când a ajuns în fața, a văzut că în centru se afla un porc mort călcat de o mașină.
În cer nu există o astfel de forțare a porții sau drumului. Așa că aviz celor bogați…țineți minte aceasta. Acest lucru se aplică și celor care cred că sunt bogați fie material fie spiritual. Doar cu umilință vom putea intra în ceruri. Oameni împovărați și plini de greutate le vor fi destul de greu să intre în ceruri. Oameni care sunt încărcați cu ei înșiși și sunt grei cu bogăția acestei lumii vor intra și mai greu.
Domnul ne amintește astăzi că va trebui să lăsăm totul baltă pentru a-i permite lui Dumnezeu să intre. Fără sacrificiu, fără generozitate, nu vom putea să îl experimentăm pe Dumnezeu acum dar mai ales după aceea.
Nu e ușor să treci dincolo de zona de confort. Nu e ușor să îți iei rămas bun. Însă asta e ceea ce Dumnezeu cere. Un lucru e clar, că putem spune nu sau putem porni pe drumul compromisului. Însă provocarea rămâne, să renunți și să îi permiți lui Dumnezeu și vei avea parte de o recompensă însutită în această viață dar mai ales în cea viitoare.
Trupurile sunt cele care sunt separate, inimile mereu rămân unite în El, cel pentru care jertfa include renunțarea a tot ceea ce e drag.
