Iar toate vin de la Dumnezeu care ne-a împăcat cu sine prin Cristos şi ne-a încredinţat slujirea reconcilierii, (2Cor 5,18)
Introducere
Bun venit tuturor la o nouă și ultimă cateheză din acest an școlar. La ultima noastră întâlnire am terminat cele 10 porunci ale lui Dumnezeu, de aceea astăzi vă invit să trecem puțin prin Sacramentul Pocăinței. Până acum am văzut care sunt păcatele la fiecare poruncă în parte pentru a ne pregăti mai bine pentru sfânta spovadă, iar astăzi vom vedea cum se face o spovadă bună.
Păcatul
Ce este păcatul?
Păcatul constă într-un gând, cuvânt, faptă sau omisiune contrară legii veșnice a lui Dumnezeu. Păcatul e o ofensă sau jignire adusă lui Dumnezeu precum și o greșeală împotriva rațiunii.
Ce tipuri de păcate cunoașteți?
Păcatul original și păcatul actual sau altfel spus păcatele personale sau alese.
Păcatul original constă în primul act de neascultare împotriva lui Dumnezeu. El este mai mult o necunoaștere decât o pată pe suflet.
Care sunt efectele acestui păcat (Concupiscența)?
- Mintea încețoșată
- Voința slabă (pierderea controlului de sine)
- Devenim subiecții ispitelor
- Această ruptură e transmisă mai departe.
Păcatul actual constă în orice gând, cuvânt, sau faptă care ne îndepărtează de Dumnezeu, conform sfântului Augustin. El este o iubire dezordonată față de lucrurile create în loc de Dumnezeu (Ex: voința mea în loc de cea a lui Dumnezeu).
Atenție!
Păcatul mereu este o idolatrie!
Ofensa adusă lui Dumnezeu
Legea pe care noi o încălcăm prin păcat e tocmai cea a lui Dumnezeu. Prin păcat noi îl respingem pe Dumnezeu chiar dacă nu ne gândim la El în acele momente în care păcătuim.
Orice păcat e o rană adusă atât nouă înșine și altora cât mai ales lui Dumnezeu fiindcă el ne iubește nespus de mult. Îl rănim pe el prin faptul că îl doare nespus când ne vede cât de mult rău ne facem nouă înșine. Ex: Asemenea unui fiu care prin deciziile rele pe care le ia o supără pe mama sa.
Păcatele de moarte vs. Păcatele lesne iertătoare
În prima scrisoare a apostolului Ioan putem citi:
Dacă cineva îl vede pe fratele său săvârșind un păcat care nu este spre moarte, să se roage și Dumnezeu îi va da viață; aceasta celor care săvârșesc un păcat care nu este spre moarte. Dar există şi un păcat care este spre moarte. Nu spun ca cineva să se roage pentru acela. Orice nedreptate este păcat, dar există un păcat care nu este spre moarte (1In 5,16-17).
Păcatul de moarte
Păcatul de moarte constă într-o acțiune sau faptă rea care ne rupe de harul lui Dumnezeu și de viața veșnică. Tot în această scrisoare a apostolului Ioan putem citi: Orice nedreptate este păcat, dar există un păcat care nu este spre moarte (1In 5,17).
Cerințele unui păcat de moarte:
- Materie gravă – adică să fie serios
- Conștiință deplină – știu că e păcat de moarte să fac asta
- Consimțământ deplin – aleg în mod liber să fac asta.
Efectele păcatului de moarte
Păcatul de moarte e o distrugere a iubirii sau relației în acel moment în care omul alege în mod liber să își întoarcă spatele lui Dumnezeu.
- Caritatea sau altfel spus iubirea
- Dacă aleg în mod liber și conștient să fac ceva extrem de ofensiv la adresa lui Dumnezeu, ceva care e opus iubirii și distruge relațiile.
- Când merg la scaunul de spovadă și cer iertare noi reparăm acele relații rupte de păcat.
Rezultatul păcatului de moarte
- Pierderea harului sfințitor – adică nu pot merge în cer
- Tendința de a săvârși și alte păcate
- Nefericirea și goliciunea interioară.
Păcatul (venial) lesne iertător/ușor
Păcatul venial constă într-o acțiune mai puțin serioasă și gravă.
Acest păcat tot e o ofensă la adresa lui Dumnezeu, însă nu ne separă de El.
- Slăbește relațiile
- Ar putea fi și el în materie gravă însă fără conștiința și consimțământul deplin.
- Dacă îl repetăm de mai multe ori atunci el devine un păcat de moarte din moment ce vina se diminuează.
- Prin urmare, păcatele veniale nu sunt nici ele „Okay”
Împăcarea
Cristos ne-a oferit jertfa sa spre iertarea tuturor păcatelor. Iertarea de păcate o primi și la Botez dar mai ales în sacramentul Spovezii sau la Confesional, unde Primiți pe Duhul Sfânt.
Cărora le veți ierta păcatele, vor fi iertate; cărora le veți ține, vor fi ținute (In 20,23).
Cerințe pentru o spovadă bună!
- Căința – părerea de rău pentru păcatele făcute
- Propunerea de a nu le mai săvârși
- Mărturisirea tuturor păcatelor de moarte atât în număr cât și în gen (și sub nici o formă pronunțarea lor)
!!!Mărturisirea păcatelor veniale sunt și ele recomandate a fi mărturisite, mai ales că e destul de greu să ne dăm seama care a fost de moarte și care nu!
Căința
Căința este de două feluri:
Căința perfectă – în care ne pare rău pentru că prin păcatele comise am pierdut iubirea lui Dumnezeu.
Căința imperfectă – părerea de rău sau durerea din frică de consecințele păcatului (Ex: pedeapsa lui Dumnezeu, ca va trebui să merg iar la spovadă, de iad și altele asemenea…)
Ocazii apropiate de păcat
Dacă dorim cu adevărat să evităm păcatul atunci va trebui să evităm și situațiile și circumstanțele (Ex: persoane, locuri sau lucruri) care ne duc la păcat.
De exemplu: statul în preajma unor prieteni cu obiceiuri rele care au automat o influență negativă asupra noastră, sau privirea la filme cu scene rele, sau altele asemenea.
Sigiliul sacramental
Sigiliul sacramental constă în faptul că preotul nu poate revela niciodată direct sau indirect, ceea ce aude la confesional.
- Preotul nu poate spune nimic sau face nimic din ceea ce ar putea lega persoana cu cel care a spus sau ceea ce a spus.
- Nu poate acționa asupra informațiilor pe care le-a auzit în confesional.
Pedeapsa în cazul revelării este excomunicarea imediată ce poate fi iertată numai de papa.
Sfântul Ioan Nepomuc este Martirul Confesionalului
El era capelan la curtea regelui Wenceslaus IV al Boemiei și fusese rugat să destăinuie păcatele reginei. A fost pus în închisoare pentru că a refuzat să rupă sigiliul sacramental. I s-a mai oferit o a doua șansă și i s-a oferit și bogății imense și onoare. Într-un final a fost și torturat și aruncat de pe pod în râu.
Cât de des trebuie să mergem la spovadă?
Legea Bisericii cere ca noi să mergem o dată pe an, însă această lege face referință doar la minim.
Ideal e o dată pe lună sau chiar mai des, dar în mod special IMEDIAT dacă ne aflăm într-o stare de păcat de moarte.
Cum se face efectiv spovada!
- Se intră în confesional și se așază în genunchi!
- Salutăm preotul și facem Semnul sfintei Cruci cu voce tare:
- Spunem: Mărturisesc lui Dumnezeu atotputernicul și ție părinte, păcatele mele. M-am spovedit… (aici spunem când ne-am spovedit ultima dată), de atunci am făcut următoarele păcate,…”
- Se mărturisesc:
– toate păcatele
– gen și număr
– nu se rostesc păcatele
– dacă avem păcate legate de modul nostru de viață trebuie menționat și asta
– menționate și alte condiționări de la spovezi anterioare dacă sunt.
- Apoi se spune: Mă învinuiesc și de păcatele de care nu-mi aduc aminte, cer iertare de la Dumnezeu, iar de la tine, părinte, pocăință și dezlegare”
- Ascultăm pocăința preotului, apoi spunem Actul de căință.
Doamne Dumnezeul meu, mă căiesc din toată inima, de toate păcatele mele și le urăsc mai mult decât orice lucru, pentru că prin ele am pierdut harul tău și împărăția cerului și m-am făcut vrednic de pedeapsa veșnică a iadului; dar mai mult mă căiesc, pentru că, păcătuind, te-am mâniat pe tine, Părintele meu, Mântuitorul meu și Dumnezeul meu, atât de mare și atât de bun. Pentru aceasta mă hotărăsc, cu ajutorul harului tău, să nu mai păcătuiesc și să fug de orice prilej de păcat. Amin.
- Preotul dă dezlegare spunând: “Iar eu te dezleg de păcatele tale, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”.
Penitentul: “Amin”!
Preotul: “Lăudați pe Domnul pentru că este bun”.
Penitentul: “Veșnică este îndurarea lui”.
Preotul: “Domnul ți-a iertat păcatele. Mergi în pace!”
- Semnul sfintei Cruci
9 . Salutăm preotul
- Împlinim pocăința dată de preot!
Mulțumesc pentru atenție și răbdare!
O seară frumoasă tuturor!
