Is 62,11-12
Tit 3,4-7
Lc 2,15-20
Să-l preamărim pe Domnul pentru ceea ce am auzit
Crăciun fericit și bună dimineața tuturor! În fiecare an noi sărbătorim ziua de naștere a copiilor, a tinerilor, a mamelor și a taților, a bunicilor și chiar și pe cea a prietenilor noștri. Astăzi, noi sărbătorim o zi de naștere cu totul specială, nașterea lui Isus. Iar această zi specială în care noi sărbătorim nașterea lui Isus se numește Ziua de Crăciun.
În momentul în care pruncul Isus a venit pentru prima oară în lume, acum 2000 de ani, sosirea sa a fost o împlinire a promisiunilor lui Dumnezeu Tatăl. Timp de mulți ani, poporul ales al lui Dumnezeu a fost instabil. Uneori ei erau credincioși lui Dumnezeu. Însă de cele mai multe ori ei se îndepărtau de harul lui Dumnezeu și îl supărau enorm de mult. Toate acestea au dat de înțeles faptul că Vechea alianță a legii ce presupunea tot felul de jertfe de animale ca ispășire pentru păcate era imperfectă. Dumnezeu dorea să facă ceva mai bun, ceva ce fusese deja promis de secole.
Pentru a-și împlini promisiunea, Dumnezeu a trimis în lume un Răscumpărător, pe Cel care a fost Căutat timp de secole. Iar acest răscumpărător era nimeni altul decât Isus! Prin harul lui Dumnezeu Tatăl și prin puterea Duhului Sfânt, prin Isus, noi am fost răscumpărați de păcat. Prin jertfa de ispășire a Domnului nostru Isus Cristos, noi am fost restaurați în ochii lui Dumnezeu ca poporul său sfânt.
Nașterea lui Isus este o reamintire a faptului că Dumnezeu nu ne-a uitat. Este o reamintire a cât de mult ne iubește Dumnezeu. Este o reamintire a faptului că Dumnezeu a venit la noi de aceea și noi va trebui să ne ridicăm pentru a ajunge sus la el, cu preamărire și glorie, ca recunoștință și mulțumire pentru mântuirea noastră. Un lucru e clar că noi nu am fost uitați de Dumnezeu.
Mântuirea care a ajuns la noi prin Isus Cristos nu a avut loc din cauza a ceea ce am făcut noi. Nu a fost fiindcă noi ne-am purtat ca un popor bun. Nici fiindcă noi am fost buni cu toți cei din jurul nostru. Mântuirea noastră a venit prin milostivirea lui Dumnezeu care e primită prin credința în Isus și prin sacramentul Botezului. Prin sacramentul Botezului noi am primit noua creație, sămânța lui Dumnezeu (1In 3,9) și am devenit locuința Duhului Sfânt. Nimeni dintre noi, prin faptele sale bune nu are puterea de deveni noua creație și nici de a-l atrage pe Duhul Sfânt în el însuși. Această transformare spirituală are loc prin puterea Duhului Sfânt care locuiește în cei pe care El îi alege.
Dumnezeu l-a revărsat din belșug pe Duhul său cel Sfânt asupra noastră prin Isus Cristos Mântuitorul nostru. Astfel prin această justificare prin harul Tatălui ceresc, noi am devenit capabili de a fi moștenitori ai împărăției veșnice care îi așteaptă pe toți cei care perseverează în trăirea credinței lor în Isus Cristos. Am devenit capabili de a fi numiți copii ai lui Dumnezeu. Am devenit capabili de a-l numi pe Dumnezeu Abba care tradus înseamnă tăticule. Am devenit capabili de a ne bucura veșnic de prezența preasfintei Fecioare Maria și a tuturor îngerilor și a sfinților din ceruri. Aceasta este iubirea, bucuria și pacea veșnică de care noi ne vom bucura în prezența divină a lui Dumnezeu. Ce altceva am mai putea cere? Însă asta nu e tot, ci toate acestea ne sunt oferite gratuit, nu fiindcă le-am merita, ci fiindcă Dumnezeu ne iubește nespus.
În textul evangheliei de la această sfântă Liturghie din dimineața de Crăciun, sau Liturghia aurorei sau a păstorilor după cum mai este numită, am auzit despre bucuria păstorilor în momentul în care au auzit de la îngeri că Isus s-a născut. Plini de bucurie la auzul veștii cele bune, păstori și-au spus unul către altul: Să mergem până la Betleem și să vedem acest Cuvânt care s-a făcut și ce ne-a făcut cunoscut Domnul (Lc 2,15). Așa că s-au dus în mare grabă pentru a-i găsi pe Maria și pe Iosif și copilul ce era așezat în iesle. Când au văzut toate acestea păstori le-au spus că ce li s-a spus despre aceste copil iar toți cei care i-au ascultat pe păstori au fost uimiți de ceea ce spuneau ei.
Asemenea păstorașilor care au plecat în mare grabă pentru a transmite vestea cea bună, noi ca și creștini suntem chemați să mergem cu mare grabă pentru a împărtăși vestea cea bună a nașterii lui Isus. Catehismul Bisericii Catolice la numărul 900 ne spune: Ca și toți credincioșii, însărcinați de Dumnezeu cu apostolatul, în virtutea botezului și a mirului, laicii au obligația și se bucură de dreptul de a lucra, individual sau grupați în asociații, pentru ca mesajul divin al mântuirii să fie cunoscut și primit de toți oamenii și pe tot pământul; această obligație este și mai presantă atunci când numai prin ei pot oamenii să audă Evanghelia și să-l cunoască pe Cristos (CBC 900).
Apoi tot Catehismul Bisericii Catolice la numărul 1303 ne spune: Prin aceasta, Mirul aduce creșterea și aprofundarea harului baptismal: ne unește mai strâns cu Cristos; sporește în noi darurile Duhului Sfânt; ne leagă mai desăvârșit de Biserică; ne dăruiește o putere specială a Duhului Sfânt pentru a răspândi și a apăra credința prin cuvânt și faptă, ca adevărați martori ai lui Cristos, pentru a mărturisi cu curaj numele lui Cristos și pentru a nu ne rușina niciodată de crucea lui (CBC 1303).
Prin a răspunde la această chemare a noastră de a transmite vestea cea bună tuturor celor cu care ne întâlnim, noi îl vom glorifica pe Dumnezeu pentru ceea ce am auzit asemenea păstorașilor de astăzi. Cine oare își va putea ascunde această mare bucurie? Oare femeile care sunt însărcinate nu anunță cu bucurie vestea lor cea bună tuturor? Cuplurile căsătorite oare nu anunță cu bucurie vestea cea bună tuturor în momentul în care și-au cumpărat prima lor casă? Oare copii nu își anunță cu bucurie părinți, rudele și prieteni când trec într-o clasă mai mare? Nașterea lui Isus însă întrece și depășește orice bucurie. E atât de mare încât ea reușește să cuprindă și să acapareze întreaga lume.
În încheiere aș dori să vă invit ca astăzi, când vă veți deschide cadourile sau vă veți bucura alături de cei care le deschid, când vă veți bucura de vizita rudelor, ori când vă veți bucura de sărbătoare Crăciunului, în toate lucrurile, aduce preamărire și glorie lui Dumnezeu pentru ceea ce ați auzit. Fiindcă dacă Isus nu ar fi venit în lume și în inima noastră, atunci nici una din aceste bucurii nu ar fi fost prezente în viața noastră. Amin
