Vocația – Viața consacrată (cateheză pentru tineri)

Introducere

 

Bun venit tuturor la o nouă cateheză. Astăzi mergem mai departe cu catehezele noastre cu o temă asupra căruia cu siguranță aveți multe curiozități, adică Viața Consacrată. Ce este ea, de câte feluri sunt, ce presupune, care sunt pași, iar la final o mică activitate prin care să vă dați seama și voi dacă aceasta este și chemarea voastră sau altfel spus vocația.

 

Viața Consacrată

Viața consacrată este o formă de viață creștină destinată acelor credincioși care simt chemarea de a-l urma pe Isus Cristos într-un mod mult mai exact, recunoscut și de către Biserică.

Conform Codului de drept Canonic la numărul 662 – Călugării să aibă ca regulă supremă de viață urmarea lui Cristos, propusă de Evanghelie și exprimată în constituțiile institutului lor.

 

Datoriile vieții consacrate

Can. 663:

• Prima dintre acestea e contemplarea realităților divine și unirea asiduă cu Dumnezeu în rugăciune să fie cea dintâi și principala îndatorire a tuturor călugărilor.
• Călugării să participe zilnic, la Jertfa euharistică, să primească Trupul Preasfânt al lui Cristos și să-l adore pe Domnul prezent în Preasfântul Sacrament.
• Să se ocupe cu citirea Sfintei Scripturi și cu meditația; să celebreze cum se cuvine liturgia orelor, și rugăciunea. și alte practici de pietate.
• Să o cinstească cu un cult special pe Preasfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu, modelul ºi ocrotitoarea oricărei vieți consacrate, chiar ºi prin rozariul marian.
• Să respecte cu fidelitate perioadele anuale dedicate retragerii sacre.

Can. 664 – Călugării să stăruie în convertirea sufletului lor la Dumnezeu, să-și examineze chiar zilnic conștiința și să se apropie des de sacramentul Pocăinței.

 

Forme de viață consacrată

 

Există diferite forme de viață consacrată care se încadrează în patru categorii principale:

• Institutele de viață consacrată
• Eremiți
• Fecioarele consacrate
• Societățile de viață apostolică,

 

Institutele de viață consacrată

Aici intră tot ceea ce credem noi în mod normal despre viața consacrată. Adică toate congregațiile de surori și frați care sunt la noi în dieceză.

Ele pot fi ordine de bărbați sau de femeii care trăiesc împreună într-o comunitate într-o viață de rugăciune. Ele mai sunt numite și ca ordine religioase.

Toate aceste ordine religioase sunt de diferite tipuri cu diferite atenții: unele dintre ele sunt de clauzură, altele sunt în lume cu diferite ocupații.

Exemple în dieceza de Iași:

• Viișoara: Surorile benedictine – ordin de clauzură ce are ca scop principal rugăciunea.
• Bacău: Misionarele carității – scop principal ajutorarea celor mai săraci dintre săraci.
• Iași – Slujitoarele Marelui Preot – scopul principal e de ajuta preoți în misiunea lor pastorală.

 

Eremiți

Unul dintre cei mai cunoscuți eremiți e sfântul Anton cel Mare (251-356) precum și sfântul Basil.

Can. 603 – § 1. În afară de institutele de viață consacrată, Biserica recunoaște viața eremitică sau anahoretică prin care credincioșii, într-o retragere mai strictă din lume, în tăcerea singurătății, în rugăciune asiduă și pocăință, își închină viața spre lauda lui Dumnezeu și mântuirea lumii.

• 2. Eremitul este recunoscut de drept ca persoană închinată lui Dumnezeu în viața consacrată, dacă profesează în mod public cele trei sfaturi evanghelice, întărite prin vot sau printr-un alt legământ sacru, în mâinile Episcopului diecezan și, călăuzit de acesta, trăiește conform propriei stări.

O viață dedicată laudei aduse lui Dumnezeu și spre mântuirea lumii prin stricta separare de lume, în tăcere solidară și în rugăciune asiduă și penitență.

Persoanele care doresc să intre în rândurile persoanelor consacrate trebuie să își exprime public în fața episcopului, după care trebuie să respecte un program de viață aflată sub îndrumarea episcopului.

Aceștia mai sunt numiți și mijlocitori ai Mielului.

 

Fecioarele Consacrate

Can. 604 – § 1. Acestor forme de viață consacrată li se adaugă ordinul fecioarelor care, exprimându-și hotărârea sfântă de a-l urma pe Cristos mai îndeaproape, sunt consacrate lui Dumnezeu de Episcopul diecezan după ritul liturgic aprobat, se logodesc mistic cu Cristos, Fiul lui Dumnezeu, și se dedică slujirii Bisericii.

• 2. Pentru a-și păstra cu mai multă fidelitate hotărârea și pentru a desăvârși prin ajutorul reciproc slujirea Bisericii, specifică stării lor, fecioarele se pot asocia.

Fecioarele consacrate își petrec timpul în fapte de pocăință și milostivire, în activități apostolice și în rugăciune, conform stării lor de viață și a harurilor spirituale.

Ele nu sunt susținute financiar de episcop însă trebuie să își asigure singure traiul. Aceste femei lucrează ca oricare om în diferite medii de viață și de muncă, de la învățători până la avocați și pompieri si altele asemenea.

Fecioarele consacrate nu poartă haine speciale, și nici nu folosesc apelative, precum cel de soră. Se pot asocia acestora însă de obicei sunt separate.

Ele sunt prezente și la noi în dieceză.

 

Societățile de viață apostolică

Can. 731 – § 1. Institutelor de viață consacrată li se aseamănă societățile de viață apostolică, ai căror membri, fără voturi călugărești, urmăresc scopul apostolic propriu al societății și, ducând viața frățească în comun conform unui stil propriu, tind la desăvârșirea dragostei prin respectarea constituțiilor.

Ele se aseamănă cu Institutele de viață consacrată, însă spre diferență de acestea ei nu au nici un vot religios, și au nevoie doar de aprobarea episcopului locului, spre diferență de institutele de viață consacrată.

Exemple:

• Fiicele carității sfântului Vincențiu de Paul
• Frați preoți ai sfântului Petru (https://fssp.com/), etc.

 

Crearea unei forme noi

Can. 605 – Aprobarea unor forme noi de viață consacrată este rezervată exclusiv Scaunului Apostolic. Episcopii diecezani să se străduiască să discearnă noile daruri de viață consacrată, încredințate de Duhul Sfânt Bisericii, și să-i ajute pe promotori să-și exprime cât mai bine cu putință planurile și să le apere prin statute adecvate, folosind mai ales normele generale conținute în această parte a Codului.

Pe scurt:

• doar sfântul părinte Papa poate aproba noi forme de viață consacrată.
• Episcopul acelui loc le ajută pe acele persoane să obțină aprobarea.

 

Esenieni

Esenieni au fost un ordin religios iudaic care a înflorit în Israel din secolul 2 înainte de Cristos până prin secolul 1 după Cristos.

Ca număr erau mai puțini decât celelalte două grupări deja cunoscute, a fariseilor și a saduceilor, și erau dedicați complet unei vieți ascetice, trăind voluntar în sărăcie, în scăldare zilnică, și în abstinență de la plăcerile lumești, inclusiv cea a căsătoriei pentru unele grupuri.

Cea mai vestită comunitate de esenieni e cea de la Marea Moartă sau Qumran, unde s-au și descoperit vestitele pergamente în anul 1947. Aceste pergamente se crede că ar fi constituit biblioteca acestei comunități de esenieni.

Cel mai vestit esenian este nimeni altul decât sfântul Ioan Botezătorul.

Istoricul roman Pliniu cel Bătrân (79 d.Cr.) în cartea sa intitulată Istoria Naturală relatează în câteva rânduri că esenieni nu se căsătoreau, nu aveau bani, și că au existat timp de multe generații.

Apoi marele istoric evreu Iosif Flaviu (37 d.Cr.) ne-a relatat și el un eveniment în care au fost prezenți și esenieni, adică în războiul iudaic. El relata exact aceleași informații referitoare la pietate, celibat, absență proprietăților personale și a banilor, credința în totul avut la comun și în angajamentul față de stricta observare a zilei de Sabat.

 

Pe ce anume se concentrează viața consacrată?

Pe acele lucrări ale lui Dumnezeu trăite prin darul carismei și a sfaturilor evanghelice, adică:

• Castitatea
• Ascultarea
• Sărăcia.

 

De unde provin acestea?

La baza acestor trei voturi, castitatea, ascultarea și sărăcia, stă chiar viața Maestrului tuturor persoanelor consacrate, Cristos însuși.

Fundamentul Biblic al vieții consacrate este însăși viața evanghelică a lui Cristos, care este de fapt și regula credinței pentru toate comunitățile religioase.

Cu alte cuvinte, Ce ar face Isus?

Sf. Paul – 1 Corinteni 7, 7-11

Eu aș vrea ca toți oamenii să fie ca mine, însă fiecare își are carisma proprie de la Dumnezeu, unul într-un fel, altul în alt fel. ⁸ Celor necăsătoriți și văduvelor le spun că este bine pentru ei dacă rămân ca mine. ⁹ Dar dacă nu se pot stăpâni, să se căsătorească, pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă. ¹⁰ Celor căsătoriți le poruncesc, nu eu, ci Domnul: femeia să nu se despartă de bărbat. ¹¹ Dar dacă se desparte, să rămână necăsătorită sau să se împace cu bărbatul, iar bărbatul să nu-și lase femeia.

Sf. Paul – 1 Corinteni 7, 32-34

³² Eu aș vrea ca voi să fiți fără griji. Cel care este necăsătorit se îngrijește de cele ale Domnului, cum să-i placă Domnului, ³³ însă cel care este căsătorit se îngrijește de cele ale lumii, cum să-i placă soției, ³⁴ și este împărțit. Tot așa și femeia necăsătorită, tot așa și fecioara se îngrijește de cele ale Domnului, ca să fie sfântă în trup și în duh, însă cea căsătorită se îngrijește de cele ale lumii, cum să-i placă bărbatului.

 

Institutele sau ordinele religioase

Etapele de discernământ

 

Sunt patru nivele de discernământ în ordinele religioase:

• Postulandatul
• Noviciatul
• Voturile temporare
• Voturile permanente

 

Postulandatul

• La această etapă candidatul sau cel care dorește poartă numele de postulant.
• Aici intră toți cei care aspiră la o viață consacrată dar care încă nu au fost admiși la nici un ordin anume.
• Rămân ca oaspeți în mănăstire sau convent în timp ce își așteaptă admiterea.
• Acest postulandat diferă ca timp, el poate fi de la 6 luni până la 12 luni.

 

Noviciatul

• La această etapă candidatul sau cel care dorește poartă numele de novice.
• Cei care au fost deja admiși în ordinul religios și care se pregătesc printr-o serie de exerciții și teste pentru profesiunea religioasă.
• Acest noviciat începe cu primirea în spațiul de locuit.
• Trebuie să dureze cel puțin un an în care persoana trebuie să stea în casă; uneori poate fi extins și la doi ani.
• În acest an novicele poate părăsi sau poate fi rugat să părăsească în orice clipă.

 

Voturile temporare

• La această etapă candidatul sau cel care dorește poartă numele de soră sau frate.
• La această etapă candidatul face voturile religioase ale sfaturilor evanghelice pentru o anumită perioadă de timp.
• Această perioadă nu poate fi mai mică de trei ani și nu mai lungă de 6 ani.
• Ea poate fi făcută de mai multe ori, însă fără ca totalul lor să depășească 9 ani.
• La finalul acestei etape, persoana își depune voturile finale sau părăsește ordinul.

 

Voturile perpetue

• Aceasta este etapa finală în care candidatul depune voturile pentru toată viața lui/ei.
• Din acest moment el nu mai poate părăsi în mod liber fără a trece printr-un anumit proces de a fi eliberat de voturile prin autoritățile bisericești.

 

Tipuri de Institute de viață consacrată

Cele care discern o anumită carismă, adică fiecare are un har particular de la Dumnezeu

Apostolatul din afara mănăstirilor:

• Frați
• Surori

Apostolat de clauzură sau rugăciune:

• Călugări
• Călugărițe
• Clauzură: adică se află sub obligația de a trăi și de a munci doar în zidurile unei mănăstiri și să recite oficiul divin în comunitate (adesea mai sunt numite și ordine contemplative)

 

Ordinea Institutelor de viață consacrată:

• Primul ordin: Bărbați
• Al doilea ordin: Femeile
• Al treilea ordin:
  • Membri care, fără să trăiască într-o comunitate anume și fără vreun ordin, au făcut voturi private sau promisiuni față de acesta (perseverența în credință)
  • Ei nu fac votul sfaturilor evanghelice
  • Pot fi persoane laice sau chiar preoți
• Ordinea și numele lor nu ține de care e mai bun sau mai rău ci de ordinea în care ele au apărut în istorie.

 

Imaginea soțului

 

Biserica are datoria de a fi complet și exclusiv dedicată soțului ei (Isus) de la care primește tot ceea ce e bun.

Această dimensiunea soțului este o parte esențială a vieții consacrate. Ea are o semnificație particulară în mod deosebit în cazul femeilor care și-au dedicat viața lui Cristos.

Faptele Apostolilor 1,13-14:

¹³ Când au intrat, au urcat în încăperea de sus, unde obişnuia să se adune. Erau: Petru şi Ioan, Iacob şi Andrei, Filip şi Toma, Bartolomeu şi Matei, Iacob, fiul lui Alfeu, şi Simon Zelotul şi Iuda al lui Iacob. ¹⁴ Toţi aceştia, într-un cuget, stăruiau în rugăciune împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii lui.

 

Exortația Apostolică Vita Consecrata a papei Ioan Paul al II-lea

• Sfântul părinte spunea: O imagine vie a Bisericii ca mireasă, complet dedicată mirelui ei și gata oricând să accepta harurile sale.
• Imaginea soțului ia astfel diferite forme
• Petru și Apostoli, reprezintă un aspect al rodniciei în slujirea eclezială.
• Maria, este și ea un exemplu al receptivității dintre soți. Cristos a adus viața divină în plinătatea ei în ea.

Mergând pe urmele Mariei, Noua Evă, persoanele consacrate își exprimă rodnicia spirituală prin a deveni receptivi față de Cuvânt, pentru a putea contribui la creșterea unei noi umanități prin dedicarea lor necondiționată și prin trăirea mărturiei lor. Astfel Biserica revelează pe deplin maternitatea ei atât în comunicarea harului divin încredințat lui Petru cât și în acceptarea responsabilă a harului lui Dumnezeu, exemplificat de Maria. Poporul lui Dumnezeu, de partea lor, găsesc în slujirea hirotonală mijloacele mântuirii, iar prin viața consacrată îndemnul de a da un răspuns pe deplin și plin de iubire prin toate formele diferite de slujire creștină. (Sf. Ioan Paul al II-lea, pp. – Vita Consecrata, 34).

 

Chemarea la viața consacrată

Cum ne dăm seama dacă suntem chemați la viața consacrată de către Dumnezeu? Ce trebuie să facem? Simplu:

1. Roagă-te!
2. Discerne la ce tip de viața consacrată ești chemat:
   1. Institute, eremiți, etc.
3. Discerne la care carismă
   1. Învățarea, rugăciunea contemplativă, medicina, etc.
4. Vizitează diferite ordine:
   1. Câteva exemple online puteți vizita aici: https://www.catholicity.com/links/
      1. La secțiunea Viața Consacrată (Consecrated life)

 

Ateliere și jocuri

 

1. Atelier – Chemați să trăim o viață sfântă

Obiectiv

De a identifica și de a oferi remedii pentru tot ceea ce ne împiedică din a trăi o viață sfântă.

Scopul

Acela de a demonstra o înțelegere cât mai bună asupra a tot ceea ce e chemat un creștin să fie sfânt.

Materiale

• Creioane sau pixuri
• Hârtie

Instrucțiuni

• Discutați împreună cu tineri pentru a identifica obstacolele sau acele lucruri care ne împiedică din a trăi o viață sfântă, precum acțiunile noastre și acțiunile noastre față de ceilalți, evenimente, sentimentele noastre precum și influența societății noastre.
• Scrieți pe hârtii ideile care s-au prezentat.
• Grupați tineri în perechi în așa fel încât nici una din ideii sa nu rămână neacoperită. Câte o idee pentru fiecare grup.
• Încurajați grupurile să identifice moduri în care să depășească acel obstacol pentru ca să putem trăi mai bine conform cu ceea ce dorește Dumnezeu de la noi.
• Invitați grupurile să își împărtășească soluțiile.

Durată: 15 minute.

 

2. Atelier – Rugăciune pentru vocații

Obiectivul

De a ajuta tineri să înțeleagă că trebuie să ne rugăm pentru a putea cunoaște și urma chemarea din partea lui Dumnezeu.

Scopul

Prin crearea propriei lor Rugăciuni pentru Vocații tineri vor avea mai mult curaj să se roage mereu pentru harul de a cunoaște și de a urma chemarea lor din partea lui Dumnezeu.

Materiale

• Câte un cartonaș sau o foaie mai mică de 10×15 cm pentru fiecare.
• Creioane sau pixuri
• Copii ale Rugăciunii pentru vocații
• Culori,
• Linie

Instrucțiuni

• Împărțiți la fiecare câte o bucată de hârtie iar apoi rugații să facă o bordură la hârtie folosindu-se de linie la 1 cm de marginea hârtiei pentru a avea unde să scrie în interior.
• Rugații să copie cu atenție rugăciunea pentru Vocații de mai jos în centrul foii
• Rugații pe tineri să decoreze rugăciunea lor prin a desena simbolurile a ceea ce le place lor să facă ca și adulți.
• Încurajați tineri să mai facă niște semnul întrebării în afara zonei, fiindcă sunt atât de multe despre voința lui Dumnezeu pentru noi pe care încă nu le cunoaștem.
• Instruiți tineri să își ia cartonașele cu rugăciunea acasă și să le folosească pentru a se ruga aceasta zi de zi ca îndrumare a lui Dumnezeu în cunoașterea și urmarea vocației lor în viață.

Rugăciune pentru vocații

Doamne, tu mai chemat pe nume la Botez și m-ai făcut un membru al poporului tău, Biserica. Ajută te rog toți oameni să cunoască vocația lor în viață, și să răspundă prin a trăi o viață de sfințenie. Spre mai marea ta glorie și spre slujirea poporului tău, înalță lideri dedicați și generoși care să slujească ca frați, surori, preoți, diaconi, persoane consacrate și slujitori laici.

Trimite Duhul tău pentru a mă întări și pentru a mă îndruma, ca să pot sluji poporul tău urmând exemplul Fiului tău preaiubit, Isus Cristos, în a cărui nume îți ofer această rugăciune. Amin

Durată: 15 minute

Indicii

Dacă timpul pentru acest proiect este unul scurt, atunci faceți deja copii pe cartonașe ale rugăciunii pentru vocații cu chenarul deja trasat, pentru ca ei să deseneze numai simbolurile pe lângă.

Atenție

Dacă sunt tineri în grup cu nevoii speciale (fizice, vizuale, auz, limbă, sau comportament), adaptați atelierul și pentru nevoile lor.

Mulțumesc pentru atenție și răbdare!

O seară frumoasă tuturor!