Vocația – Vocația la Ordinele Sacre (Preoția) (cateheză pentru tineri)

Introducere

Bun venit tuturor la o nouă cateheză. Astăzi vom merge mai departe cu catehezele noastre pentru a vorbi despre următoarea stare de viață vocațională, adică despre vocația la ordinele sacre, dar în mod special despre sacramentul sfintei preoții.

Sacramentul prin care Cristos a încredințat misiunea sa apostolilor săi continuă să fie exercitată în Biserică până la sfârșitul lumii. Acesta e sacramentul slujirii apostolice.

Cristos însuși este sursa slujirii în Biserică. El a instituit Biserica și i-a dat autoritatea și misiunea.

 

Fundamentul Biblic

Vechiul Testament

 

Melchisedec, regele din Salem, a adus pâine şi vin; el era preot al Dumnezeului celui preaînalt (Gen 14,18; Evr 7,1-10).

Moise i-a consacrat pe Aaron și pe fii săi ca preoți ai Legii vechi printr-un rit special (Ex 29,1-30; Lec 8-10).

Poporul ales al lui Dumnezeu a fost separat de Dumnezeu de restul popoarelor pentru ca ei să fie o împărăție de preoți și un popor sfânt (Ex 19,6; Is 61,6).

Practic în Vechiul Testament avem două tipuri de preoți:

• Preoți care nu erau de meserie (Împărăția de preoți)
  • Această preoție a fost fondată de patriarhi
  • Iar funcția preoțească era îndeplinită de capul familiei.
• Și cei specializați sau de meserie (puși deoparte pentru slujirea liturgică)
  • Era o preoție moștenită ce a fost fondată în tribul lui Aaron și a lui Levi.
  • Marele preot provenea din această clasă preoțească.

Exemple de preoți ai Vechiului Testament: profetul Ezechiel era un preot (Ez 1,3); Marele profet Ieremia provenea și el dintr-o familie preoțească (Ier 1,1)

Tribul lui Levi a fost pus deoparte (Gen 29,34; Num 18,2)

• Ei nu aveau nici un bun material propriu, și locuiau în mijlocul poporului.
• Ei erau consacrați slujirii lui Dumnezeu.
• Ei puteau să poarte tabernacolul precum și toate celelalte ustensile sacre.

 

Sfânta Liturghie

Numele ei era cel de Todah care tradus înseamnă jertfă de mulțumire.

Talmudul, adică acea culegere veche de învățături rabinice, învăța că atunci când va veni Messia, toate jertfele vor înceta cu excepția Todah, a jertfei de mulțumire. Fiindcă aceasta nu va înceta niciodată ci va fi celebrată pentru toată veșnicia.

Masa Chaburah – era o masă obișnuită la care participau doar un grup de prieteni din membri unei alianțe familiale.

Terminologia:

• Iudaică = Chaburaj
• Greacă = Koinonia
• Română = Comuniune

 

Veșmintele Marelui Preot

Tunica (Ketonet) – Era făcută din lână pură și îi acoperea tot corpul de la gât până la picioare, cu mâneci ce ajungeau până la încheietura mâinii. Tunica Marelui Preot era bogat împodobită (Exod 28,39); iar cea a preoților obișnuiți erau simple (Exod 28,40).

Avnet-ul sau stola preoțească – Cea a marelui preot era din lână fină cu broderii foarte frumoase, în albastru, mov, roșu (Ex 28,39 & 39,29). Cele purtate de ceilalți preoți erau albe din lână împletită.

 

Veșmintele preoțești catolice

După cum preoți evrei aveau anumite veșminte particulare pe care trebuiau să le poarte tot la fel trebuie să poarte și preoți catolici. Care sunt numele acestor veșminte preoțești?

 

Amict-ul

Simbolism – apără preotul împotriva ispitelor diavolului și simbolizează moderația în cuvinte.

Rugăciunea preotului – Doamne, așază coiful mântuirii pe capul meu pentru a a mă apăra de toate atacurile celui rău (Cf. Ef 6,17).

 

Alba – trebuie să fie de o integritate perfectă

Simbolism – Alba trebuie să fie albă, și simbolizează curăția inimii pe care preotul trebuie să o ducă la altar.

Rugăciunea preotului – Fă-mă alb, Doamne, și curăță-mi inima, pentru ca fiind curățat în sângele Mielului să fiu vrednic de răsplata veșnică.

 

Cingulul – Castitatea preoțească

Simbolism – simbolizează virtutea curăției.

Rugăciunea preotului – Încinge-mă Doamne cu cingulul curăției, și curăță-mi inima de focul concupiscenței. Pentru ca virtutea abstinenței și a castității să se reverse în mine.

 

Stola – semnul preotului

Simbolism – Stola este un simbol al puterii preoțești a preotului.

Rugăciunea preotului – Doamne, redă-mi stola nemuririi pe care am pierdut-o prin neascultarea primilor părinți, și nevrednic cum sunt, să mă pot apropia de preasfintele tale mistere, pentru ca să pot dobândi bucuria veșnică.

 

Ornatul – emblema carității

Simbolism – Se poartă peste toate celelalte veșminte, și simbolizează virtutea carității.

Rugăciunea preotului – Doamne, tu care ai zis: Jugul meu este plăcut și povara mea este ușoară, fă ca și eu să îl purta pentru ca să dobândesc harul tău.

 

Veșmintele preoțești

 

Veșminte

1. Amict-ul – coiful mântuirii
2. Alba – integritatea perfectă
3. Cingulul – castitatea preoțească
4. Stola semnul preotului
5. Ornatul – emblema carității

 

Simbolism

1. Apărare de cel rău.
2. Curăție și bucurie.
3. Controlul patimilor.
4. Nemurirea
5. Jugul lui Cristos.

 

Isus ca Mare preot

Cristos a evitat să folosească diverse titluri în Evanghelie fiindcă nu a dorit să îi bage în confuzie pe cei care îl ascultau. Dacă el se numea Mare Preot atunci ei se gândeau la El asemenea Marelui Preot iudaic. Însă Isus este numit mai apoi, în mod explicit Mare Preot, în scrisoarea către Evrei, unde putem citi:

…după ce a fost făcut desăvârşit, a devenit cauză de mântuire veșnică pentru toţi cei care ascultă de el, fiind numit de Dumnezeu mare preot după rânduiala lui Melchisedec (Evr 5,9-10).

 

Rânduiala lui Melchisedec

Era extrem de important ca Isus să fie văzut ca Mare preot al noii preoții, care era diferită de preoția iudaică. Melchisedec a fost regele Salemului care l-a binecuvântat pe Abraham:

Numele lui, tradus, înseamnă mai întâi rege al dreptăţii, apoi şi rege al Salemului, care înseamnă rege al păcii. Fără tată, fără mamă, fără genealogie, ne-având nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii, fiind asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, el rămâne preot pentru veşnicie (Evr 7,2-3).

 

Rolul Marelui Preot

În ochii poporului evreu, rolul marelui preot era acela de a oferi jertfa spre iertarea păcatelor și acela de a acționa ca mijlocitor între Dumnezeu și om.

Isus a oferit jertfa perfectă (el însuși pe lemnul crucii) ca sursă de mântuire pentru întreaga omenire.

De asemenea este și mediatorul perfect dintre Dumnezeu și om.

 

Fundamentul Biblic

Noul Testament

 

Cristos este Marele Preot (Evr 4,5,7)

Isus a ales 12 apostoli cu care a împărtășit slujirea sa publică, sau ministerul său (Mc 3,13-18; Lc 6,12-16).

Isus le-a dat lor misiunea sa (Mt 10,1-16).

Apostoli:

• Au învățat de la Isus (Mc 3,14)
• Au Botezat (Mt 28,19)
• Miruit (Fap 8,17)
• Uns Bolnavi (Iac 5,14)
• Iertat păcatele (In 20,23)
• Au ales alți preoți (Fap 1,26)
• Au asistat Căsătoriile (Mt 19,8-12)
• Celebrat Euharistia (Lc 22,14-20; 1Cor 11,23-29).

 

Participarea

Există, și poate exista, numai un singur preot adevărat: Isus. Însă ceilalți pot participa la preoția sa, după cum au făcut și apostoli. Iar la această preoție a lui Cristos noi putem participa în două moduri:

• Preoția comună – sau preoția tuturor creștinilor
• Preoția ministerială

 

Preoția comună sau a credincioșilor

Toți creștini sunt părtași la preoția lui Cristos. Cartea Apocalispului ne spune în această privință: şi de la Isus Cristos, martorul cel credincios, primul născut dintre cei morţi şi Domnul regilor pământului. Celui care ne iubeşte şi ne-a eliberat de păcatele noastre în sângele său şi ne-a făcut o împărăţie, preoţi pentru Dumnezeu şi Tatăl său (Ap 1,5-6).

Aceasta este numită preoția tuturor celor acare cred. Și este exercitată de fiecare dintre prin virtutea harului botezului primit de fiecare dintre noi.

 

Preoția ministerială

Aceasta este acea preoție la care noi facem referință adesea ca Ordinele Sacre. Ea este complet diferită de preoția comună fiindcă ea diferă nu doar în grad ci și în esență. Nu contează că una e mai mare ca cealaltă ci că cele două sunt diferite.

 

Diferă în esență

Preoţia ministerială sau ierarhică a episcopilor şi a preoţilor şi preoţia comună a tuturor credincioşilor, cu toate că „şi una, şi alta participă în modul lor specific la preoţia unică a lui Cristos”, diferă totuşi una de alta în esenţă, chiar dacă ele sunt „rânduite una pentru alta”. În ce sens? În timp ce preoţia comună a credincioşilor se realizează în creşterea harului baptismal ─ viaţă de credinţă, de speranţă şi de iubire, viaţă după Duh ─, preoţia ministerială este în slujba preoţiei comune, spre dezvoltarea harului baptismal al tuturor creştinilor (CBC 1547). Prin urmare, ea diferă în esență de preoția comună a creștinilor fiindcă ea conferă o putere sacră spre slujirea credincioșilor.

 

Ce înseamnă asta?

Înseamnă că preoția ministerială se află în slujba preoției comune. E complet opus noțiunii de clericalism dar mai ales a implicării excesive a laicilor.

Are ca scop dezvăluirea sau desfășurarea harului botezului tuturor creștinilor.

 

În cadrul preoției ministeriale avem trei nivele:

Episcopul (episkopoi = supraveghetor)

• 1Tim 3,1-7
• Se bucură de completa împărtășire a preoției lui Cristos
• Este un succesor al apostolilor.

Preotul (presbyteros)

• Lc 10,1-20; Iacob 5
• Este un ajutor, și un co-lucrător al episcopului.

Diaconul (diakonos = a sluji)

• Fapt 6; 1Tim 3,8
• Îl asistă pe episcop și pe preot.

 

Datoriile diaconului

• Botează
• Asistă căsătoriile
• Predică
• Pregătește altarul pentru sfânta Liturghie
• Distribuie sfânta Împărtășanie
• Dă viaticul celor muribunzi
• Celebrează ritul înmormântării

 

Datoriile preotului

• Poate face tot ceea ce face un diacon
• Oferă jertfa sfintei Liturghii
• Iartă păcatele
• Oferă sfântul Mir (doar în anumite circumstanțe)
• Unge bolnavi.

 

Datoriile episcopului

• Poate face tot ceea ce face un diacon și un preot
• Conferă sacramentul mirului
• Hirotonește diaconi, preoți și alți episcopi.

 

Caracterul sacramental

Asemenea sacramentului Botezului și al Mirului, și Ordinele sacre conferă un caracter sacramental omului.

Acest caracter sacramental însă nu se pierde niciodată.

• Tu eşti preot în veci, după rânduiala lui Melchisedeci (Evr 7,17).
• Nu există o anulare pentru preoți a acestui caracter.
• Preotul poate obțină o scutire de la aceste obligații, însă nu poate să obțină de la cine este el.

 

Cum devii preot?

Cerințe

• Bărbat – Biserica nu are autoritatea de a schimba aceasta și nici nu o va schimba vreodată.
• Botezat
• Miruit
• Chemat de Cristos prin Biserică (ales de Dumnezeu; nu e un drept)

 

Primul pas

• Păstorul comunității din care face parte
• Directorul vocațional al diecezei
• Episcopul locului unde:
  • Episcopul e cel care acceptă bărbatul ca candidat la preoție și îl poate trimite la seminar.
  • Tot episcopul e cel care are decizia finală dacă un bărbat este chemat la preoție.

 

Formarea seminarială

Seminarul mic (Liceul – opțional; nu e obligatoriu ci e recomandat):

• Colegiul Naţional Catolic “Sf. Iosif” Bacău

Seminarul Mare (Facultatea – obligatoriu)

• Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” – Iasi
• Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan – Roman
• Institutul Teologic Romano-Catolic Incarnatae Sapientiae – Alba Iulia
• ..

Direcțiune spirituală

Exerciții spirituale anuale și verificări periodice ale avansării sale

• Candidatul poate părăsi sau poate fi rugat să părăsească în orice moment seminarul.

 

Pregătirea pentru hirotonire

• Primește candidatura la Ordinele Sacre
  • Anul 1 de Teologie (Anul 3 de seminar)
• Primește slujirea Lectoratului
  • Anul 2 de Teologie (Anul 4 de seminar)
• Primește slujirea Acolitatului
  • Anul 3 de Teologie (Anul 5 de seminar)
• Facă promisiunea de ascultare și fidelitate
  • In ajunul hirotonirii diaconale

 

Hirotonirea la Diaconatul temporar sau tranzitoriu

• Trebuie să facă voturile
  • Celibat, rostirea Liturgiei Orelor, ascultarea față de episcop și față de succesori lui.
• Impunerea mâinilor și rugăciunea de consacrare
• Îmbrăcarea cu stolă și dalmatică (hainele specifice diaconilor)
• Este prezentat cu cartea Evangheliei
• Apoi are parte de diverse experiențe în viața parohială a diecezei
• Se întoarce înapoi în seminar la finalul anului pentru hirotonirea ca preot

Exemplu:

 

 

Hirotonirea preoțească

• Reînnoirea voturile făcute la diaconat
• Impunerea mâinilor și rugăciunea de consacrare
• Îmbrăcarea cu stolă și ornat (haine specifice preotului)
• Ungerea mâinilor cu sfânta Crismă
• Este prezentat cu patena și potirul
• Apoi primește „facultățile sau beneficiile” de la episcop, adică dreptul de a acționa ca și preot în dieceza sa.
• Și într-un final primește o misiune de la episcop. De exemplu eu: Preot vicar la Parohia din Florești.

Exemplu:

 

 

 

 

Hirotonirea preoțească

 

Sacramentul Ordinelor Sacre

Episcopul: Ascultă-ne, Doamne Dumnezeul nostru, și revarsă asupra acestui slujitor al tău binecuvântarea Duhului tău cel Sfânt harul și puterea preoțească. În fața ta oferim acest bărbat spre hirotonire: ajută-l cu iubirea ta nesfârșită.

 

Continuarea ritului Hirotonirii

Episcopul: În deșert tu ai extins duhul lui Moise asupra altor 70 de bărbați înțelepți care l-au ajutat să conducă mare tău popor ales…

Tată atotputernic, oferă acestui slujitor al tău demnitatea preoțească. Reînnoiește în el Duhul sfințeniei tale.

 

Sf. Ioan Crisostomul

Duhul: În prima sa omilie la sărbătoarea Rusaliilor, sfântul Ioan Crisostomul vede prin cuvântul Duh o aluzie la faptul că episcopul săvârșește jertfa în puterea Duhului Sfânt:

Și cu Duhul tău!

 

Papa Benedict al XVI-lea: Alter Christus

Alter Christus, preotul este profund unit cu Cuvântul Tatălui, care, întrupându-se, a luat formă de slujitor, a devenit slujitor (cf. Fil 2,5-11). Preotul este slujitor al lui Cristos, în sensul că existența sa, configurată cu Cristos în mod ontologic, asumă un caracter esențialmente relațional: el este în Cristos, prin Cristos și cu Cristos în slujba oamenilor. Tocmai pentru că-i aparține lui Cristos, preotul este în mod radical în slujba oamenilor: este slujitorul mântuirii lor, al fericirii lor, al eliberării lor autentice, crescând, în această asumare progresivă a voinței lui Cristos, în rugăciune, în „a sta inimă la inimă” cu el. Așadar, aceasta este condiția peste care nu se poate trece a oricărei vestiri, care comportă participarea la oferirea sacramentală a Euharistiei și ascultarea docilă față de Biserică.

Audiența Generală din 24 iunie 2009, Papa Benedict XVI

 

Viața unui preot

• Trăiește o viață simplă:
  • Nu face votul sărăciei
  • Poartă un semn clerical
    • Cămașă clericală sau reverendă
  • Trăiește în parohie
  • Nu se bagă în afaceri sau alte metode de profit bănesc.
  • Evită comportamentul care ar putea provoca scandal
  • Primește diferite donații și oferte pentru parohie.
• Încearcă să trăiască o viață sfântă:
  • Își împlinește datoriile și responsabilitățile sale
  • Se roagă Liturgia Orelor zi de zi
  • Oferă jertfa sfintei Liturghii
  • Citește și reflectă asupra Sfintei Scripturi
  • Face an de an exerciții spirituale
• Preoți pot avea enorm de multe funcții.

 

Ateliere și jocuri

 

1. Atelier – Impunerea Mâinilor

Obiectiv

Ilustrarea ritualului Ordinelor Sacre

Scopul

Tineri vor fi capabili să descrie Ritualul Ordinelor Sacre

Materiale

• Hârtie
• Creioane

Instrucțiuni

• Discutați cu tineri ritualul primirii sacramentul Ordinelor Sacre pentru a-și aminti de el. Scoateți în evidență momentul impunerii mâinilor.
• Distribuiți materialele.
• Spuneți tinerilor să își deseneze mâinile pe hârtie astfel încât ele să fie una lângă alta, iar degetul mare să îl atingă pe celălalt deget mare.
• Explicați-le apoi că in interiorul mâinilor desenate trebuie să scrie cuvintele: Tată atotputernic, oferă acestui slujitor al tău demnitatea preoțească.
• Reamintiți-le că aceste cuvinte sunt rostite de episcop în timpul ritualului Hirotonirii.
• Încurajați tineri ca apoi să deseneze și alte simboluri și imagini care să reprezinte acțiunea care are loc în cadrul Ritualului Ordinelor Sacre. Precum simboluri ale Duhului Sfânt și a sfintei Crisme.
• La final adunați foile pentru a le prezenta unui alt preot din parohie.

Durată: 15 minute.

Indicii

Dacă tinerii nu vor să deseneze simboluri pe margină atunci încurajații să umple mâinile cu cuvinte care să descrie ritualul.

 

2. Atelier – Întâlnește preotul

Obiectiv

Întâlnirea cu cineva care a simțit direct chemarea lui Dumnezeu.

Scopul

Tineri vor înțelege mai bine rolul persoanelor consacrate și a Bisericii în viața lor.

Materiale

• Cartonașe sau foii de hârtii mai mici de 9×12 cm

Instrucțiuni

• Înainte de întâlnire vorbiți cu un alt preot sau persoană consacrată să vină pentru a vorbi grupului la final.
• Explicați grupului că ei vor avea un oaspete deosebit la finalul întâlnirii de astăzi.
• Vorbiți cu grupul despre manierele potrivite de care trebuie să de-a dovadă cu acel oaspete.
• Înainte de a veni oaspetele, stabiliți cu tineri întrebările pe care doresc să le adreseze acestei persoane.
• Scrieți întrebările pe cartonașele sau foile de hârtie.
• Să aveți deja pregătite câteva întrebări pe câteva cartonașe. De exemplu: Cum ați știut că doriți să fiți preot? Ce faceți în timpul celorlalte zile din cursul săptămânii, în afara Duminicii? Ce vă place cel mai mult la faptul de a fi preot?
• La final rugați grupului să mulțumească musafirului.
• Mai rămâneți câteva minute cu tineri pentru a vedea ce au învățat de la preotul invitat.

Durată: 20 minute

Indicii

• Puteți pune în prealabil tineri să scrie o mulțumire preotului.

Atenție

• Puneți doar tineri care s-au oferit voluntari să adreseze întrebările.

 

Mulțumesc pentru atenție și răbdare!

O seară frumoasă tuturor!