1Rg 19,4-8
Ef 4,30-5,2
In 6,41-51
Tema: Alege viața. Trăiește Viața. Împărtășește viața ta cu ceilalți.
Viața ține de supraviețuire. Dorința de a trăi în ciuda tuturor greutăților. Mulți oameni bolnavi se recuperează și continuă să trăiască tocmai datorită dorinței lor de a trăi. Ei iubesc viața și o trăiesc pe deplin. Nu renunță niciodată la ei înșiși sau la ceilalți. Dar mai presus de toate, au credință în Dumnezeu.
Prima lectură de la această sfântă Liturghie conține o relatare despre un moment de încercare și greutate din cartea Regilor. Ilie, devenise descurajat, obosit și deprimat. Cu toate că îi învinsese pe profeți zeului păgân Baal, victoria sa fusese una de scurtă durată. Regina Izabela fusese una din acele persoane care se închina lui Baal și amenințase viața lui Ilie, așa că acesta a fugit. In textul lecturii de astăzi am putut vedea cum Ilie rătăcește prin deșert, obosit, înfometat și rugându-se pentru viața sa. Însă Dumnezeu a avut alte lucruri în minte pentru Ilie, pentru cel care a rămas credincios atunci când toți ceilalți se îndepărtase de la Dumnezeu. În loc să îi permită să moară, Dumnezeu a trimis un înger să aibă grijă de Ilie. De două ori Ilie a fost hrănit înainte de a-și continua lunga călătorie spre muntele lui Dumnezeu, Horeb sau Sinai, loc în care va avea o întâlnire deosebită cu Dumnezeu.
În textul evangheliei de astăzi am putut vedea cum Ioan aprofundează tema vieții și a speranței. De data aceasta nu un înger e cel care vine și rostește cuvinte de speranță și viață. Ci este Fiul lui Dumnezeu, Cel care s-a coborât din ceruri, trimis de Tatăl pentru a-i atrage pe toți oameni la Dumnezeu.
Hrana pe care El ne-o oferă pentru călătoria noastră nu este doar pâine și vin. Ci este pâinea coborâtă din ceruri, care ea singură este capabilă să ne satisfacă până și cea mai profundă senzație umană de foame, adică foamea de viață. Isus este cel care ne oferă viață, ne oferă un nou înțeles și scop, ne oferă o speranță nouă. Ca hrană pentru călătoria noastră. El se oferă pe Sine Însuși.
Prin Isus cele mai profunde dorințe și speranțe ale noastre sunt împlinite. Suntem atât de înfometați și însetați, dorim mereu tot mai mult, mai multă iubire, acceptare, iertare, sens, într-un cuvânt, tânjim enorm după viață. Isus a spus, Eu am venit ca să aibă viaţă şi să o aibă din belşug (In 10,10). Isus este singurul capabil să ne ofere viața adevărată – viața veșnică.
Isus a spus că El este cu adevărat pâinea vieții, reamintindu-le oamenilor că mana din deșert oferea hrana necesară doar pentru o zi și nu pentru totdeauna. Însă pâinea lui Isus ne dă viață pentru totdeauna.
Dacă ne hrănim cu Cristos, dacă credem în El și învățăm de la El, viața sa va deveni o parte a vieții noastre. Dacă noi suntem chemați să permitem iubirii sale să continue să lucreze în noi, atunci iubirea sa va continua să iese în lume și să atingă viețile oamenilor, să permită speranței pe care Cristos are să ne-o ofere să strălucească și să permită păcii sale și iertării să se extindă și celorlalți, să permită grijii sale să se reverse față de cei săraci și slabi, față de cei alungați și disprețuiți.
Isus s-a oferit să ne permită să participă la viața sa acum. El ne invită să fim o parte a sa, El dorește ca trupul său să de-a viață lumii acum prin noi. El caută să îi ajute pe oameni în călătoria lor spre Dumnezeu, spre plinătatea vieții, spre susținerea oamenilor, să ofere o speranță nouă, să de-a un scop și încredere unui popor adesea învinețit și bătut. Aceasta este viața pe care Isus o oferă nu doar nouă, ci prin noi întregii lumi.
Călătoria pe care o facem și timpul pe care îl rezervăm pentru celebrarea Euharistiei în fiecare Duminică este importantă spre dezvoltarea credinței noastre. Dacă dorim să îl imităm pe Dumnezeu după cum ne-a cerut și apostolul Paul în cea de-a doua lectură de astăzi atunci noi va trebui să ne lăsăm încurajați și mai ales provocați de cuvintele sale și hrăniți de pâinea vieții sale. Acest dar ni se oferă în mod gratuit, nu pentru faptul că noi suntem cei mai sfinți oameni ci pentru că noi încercăm pe cât posibil să fim sfinți, în ciuda problemelor și a zbuciumului cu care ne confruntăm pe drum.
Ilie a fost izgonit însă un simplu cuvânt de încurajare și ceva hrană i-a reînnoit vigoarea pentru călătoria sa de credință. Cuvântul lui Dumnezeu și pâinea vieții nu ne dau o falsă bucurie și speranță sau să ne înlăture lupta ci ne oferă tărie pentru a putea face față, pentru a spera și pentru a învinge. Și voi încheia cu cuvintele psalmistului, care spunea că noi suntem capabili să Gustăm şi să vedem cât de bun este Domnul (Ps33(34),8). Amin
