28 august – Sfântul Augustin, ep. înv.

duminică, 28 august 2022

Sf. Augustin, ep. înv. **

Culoare:   alb
Psaltire
:   P

Liturghie proprie,
prefaţă pentru sfinți

1In 4,7-16
Ps 62
In 15,9-17

Ant. la intrare                        Cf. Sir 15,5

În mjilocul adunării i-a deschis Domnul gura şi l-a copleşit cu Duhul înţelepciunii şi al înţelegerii, cu veşmânt de mărire l-a îmbrăcat.

Rugăciunea Zilei

Te rugăm, Doamne, să reînnoieşti în Biserica ta duhul pe care l-ai revărsat asupra sfântului episcop Augustin, pentru ca şi noi, sub insuflarea lui, să însetăm numai după tine, izvorul înţelepciunii adevărate, şi să te căutăm pe tine, originea iubirii cereşti. Prin Domnul nostru Isus Cristos.

LECTURA I

Dacă ne iubim unul pe altul,Dumnezeu rămâne în noi.

Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 4,7-16
Preaiubiţilor, 7 să ne iubim unii pe alţii pentru că dragostea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi îl cunoaşte pe Dumnezeu. 8 Cel care nu iubeşte nu-l cunoaşte pe Dumnezeu, căci Dumnezeu este iubire. 9 Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi s-a arătat prin faptul că Dumnezeu l-a trimis pe unicul său Fiu în lume, ca să avem viaţă prin el. 10 Dragostea nu stă în faptul că noi l-am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că el ne-a iubit pe noi şi l-a trimis pe Fiul său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. 11 Preaiubiţilor, dacă Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, şi noi suntem datori să ne iubim unul pe altul. 12 Pe Dumnezeu nimeni nu l-a văzut vreodată, dar, dacă ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne în noi şi dragostea lui în noi este desăvârşită. 13 Noi cunoaştem că rămânem în el şi el în noi, prin faptul că ne-a dat din Duhul său. 14 Noi am văzut şi mărturisim că Tatăl l-a trimis pe Fiul ca mântuitor al lumii. 15 Cine mărturiseşte că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el şi el în Dumnezeu. 16 Noi am cunoscut iubirea, pe care Dumnezeu o are faţă de noi şi am crezut într-însa. Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne în el.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 62,2.3-4.5-6.8-9 (R.: 2b)
R.: Sufletul meu e însetat de tine, Doamne!

2 Dumnezeule, tu eşti Dumnezeul meu,
pe tine te caut dis-de-dimineaţă.
Sufletul meu e însetat de tine, pe tine te doreşte trupul meu,
ca un pământ pustiu, uscat şi fără apă. R.

3 Mi-a fost dat să te văd în sanctuarul tău,
să văd puterea şi măreţia ta.
4 Bunătatea ta preţuieşte mai mult decât viaţa,
de aceea buzele mele te laudă. R.

5 Te voi binecuvânta toată viaţa mea
şi voi ridica mâinile mele invocând numele tău.
6 Ca şi cum m-aş sătura cu mâncăruri alese,
aşa se desfată buzele mele, când gura mea te laudă. R.

8 Tu eşti ajutorul meu,
la umbra aripilor tale tresalt de bucurie.
9 Mă ataşez de tine cu tot sufletul
şi braţul tău mă ocroteşte. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE         Cf. 1In 4,8b.12b

(Aleluia) Dumnezeu este iubire; dacă ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne în noi şi dragostea lui în noi este desăvârşită. ( (Aleluia)

EVANGHELIA

Nu vă mai numesc slugi, dar prieteni.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 15,9-17
În acel timp, Isus a spus ucenicilor săi: 9 „Precum m-a iubit pe mine Tatăl, tot aşa şi eu vă iubesc pe voi. Rămâneţi în dragostea mea. 10 Dacă păziţi poruncile mele, veţi rămâne în iubirea mea, după cum şi eu am păzit poruncile Tatălui meu şi rămân în iubirea lui. 11 Acestea vi le-am spus ca bucuria mea să fie în voi şi ca bucuria voastră să fie deplină. 12 Aceasta este porunca mea: să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum v-am iubit şi eu pe voi. 13 Nimeni nu are o mai mare dragoste decât aceasta: ca cineva să-şi dea viaţa pentru prietenii săi. 14 Voi sunteţi prietenii mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc. 15 De acum nu vă mai numesc slugi, pentru că sluga nu ştie ce face stăpânul său, dar v-am numit pe voi prieteni, pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl meu vi le-am făcut cunoscute. 16 Nu voi m-aţi ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi roade, iar roadele voastre să rămână, ca Tatăl să vă dea tot ceea ce veţi cere în numele meu. 17 Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unii pe alţii”.

Cuvântul Domnului

RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR

Fraților preaiubiți, Isus se așteaptă ca noi să folosim așa cum trebuie darurile pe care Dumnezeu le-a dat fiecăruia dintre noi, pentru că ele ne-au fost încredințate cu încredere spre a fi folosite spre binele celorlalți. Să spunem împreună:

R. Ascultă-ne Doamne!

  • Ne rugăm ca fiecare dintre noi să recunoască darurile pe care Dumnezeu i le-a dat și să le folosească cu responsabilitate și generozitate. R.
  • Ne rugăm ca cei care sunt leneși să ajungă să aprecieze că ei au daruri de împărtășit și ca ei să poată contribui din nou la binele comun. R.
  • Ne rugăm ca cei care ai tendința de a privi în jos la ceilalți, să învețe virtutea umilinței, pentru ca astfel să își vadă liniștiți de treburile lor. R.
  • Ne rugăm ca toți cei care se află sub patronajul sfântului Augustin, prin rugăciunile și mijlocirea patronului lor ceresc, să își mărească aprecierea față de preasfânta Euharistie. R.
  • Ne rugăm ca cei a căror vieți au devenit egoiste și fără un sens real, să descopere asemenea sfântului Augustin, bunătatea și frumusețea lui Dumnezeu, și să conștientizeze că niciodată nu e prea târziu să începi să îl iubești pe Dumnezeu. R.
  • Ne rugăm ca toți răposați noștri să aibă parte de iertare și prin mila lui Dumnezeu să se odihnească în pace. R.

Tată preabun, dă-ne te rugăm harul de a înțelege înțelepciunea sfântului Augustin, prin care ne-a spus Credința înseamnă să crezi ceea ce nu vezi; și că recompensa acestei credințe e aceea de a vedea ceea ce crezi. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin

Asupra Darurilor

Celebrând memorialul mântuirii noastre, implorăm, Doamne, cu umilinţă, bunătatea ta, ca acest sacrament al iubirii şi îndurării să fie pentru noi semn al unităţii şi legătură a dragostei. Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie                  Mt 23,10.8

Domnul spune: „Unul este maestrul vostru, Cristos, iar voi toţi sunteţi fraţi”.

După Împărtășanie

Te rugăm, Doamne, ca împărtăşirea din ospăţul lui Cristos să ne sfinţească, pentru ca noi, mădularele trupului său, să fim transformaţi în acela pe care l-am primit. Prin Cristos, Domnul nostru.

28 august – Sfântul Augustin, ep. înv. – 5

Ioan 15,9-17

Sfântul Augustin și căutarea adevărului

Papa Benedict al XVI-lea scrisese despre sfântul Augustin o civilizație rar a întâlnit un spirit atât de mare care a fost capabil să asimileze valorile creștine și să exalte bogăția ei intrinsecă, inventând ideii și forme destinate să hrănească generațiile viitoare.

Și totuși, când reflectăm asupra vieții și lucrărilor lui Augustin, vedem că ea nu e o poveste a unei ființe umane fără de păcat. În marea sa operă, propria sa autobiografie, Confesiuni, Augustin scrie cu o onestitate uimitoare despre tinerețea sa dusă în păcat, de ateismul său practic, de indulgența sa în desfrânare, de adoptarea ereziei.

Fulton Sheen a spus că există două căi de cunoaștere a lui Dumnezeu: cunoașterea lui prin inocență și a-l cunoaște ca păcătoși împăcați prin milostivirea sa. Augustin cu siguranță a ajuns la cunoașterea lui Dumnezeu prin a doua cale.

Evanghelia de astăzi ne va vorbi despre nevoia umilinței de sine. Convertirea lui Augustin, asemenea oricărei convertiri, cu siguranță a venit prin umilință. Făcea parte din elita intelectuală. Asemenea multor academicieni de astăzi, și el a crezut că el știe mai bine decât vechea credință. Însă Augustin, a continuat să caute adevărul.

În Confesiunile sale, Augustin detaliază convertirea sa intelectuală de la erezia maniheismului, mai ales datorită predicii sfântului episcop de Milano, Ambroziu. A avut umilința de a asculta înțelepciunea sfinților. A avut umilința de a deschide sfânta Scriptură pentru a învăța de la cuvântul lui Dumnezeu.

Augustin scrisese la un moment dat, Ce dorește sufletul mai tare decât adevărul? Adevărul este cunoscut de iubire. Augustin a realizat că adevărata înțelepciune nu se găsește în filosofia timpurilor, și că fără iubirea lui Dumnezeu, intelectul rămâne în întuneric. Fără umilință și iubire, căutarea adevărului este în zadar.

Sfântul Augustin a fost un geniu, însă un geniu fără umilință, credință, speranță și iubire este nimic. Însă, abandonarea geniului său lui Dumnezeu, răspunsul în umilință dat harului lui Dumnezeu, i-a permis să devină așa cum îl numise și sfântul părinte papa Benedict cel mai mare părinte al Bisericii. Un om al pasiunii și al credinței, cu o inteligență imensă și cu neobosit în grija sa pastorală, un mare sfânt Doctor al Bisericii.

Sfântul Augustin este și un mare patron pentru tineretul din ziua de astăzi, pentru inteligența universitară atât de arogantă, pentru cei care sunt dependenți de păcat și de alte patimi, pentru cei care fug de Biserică dar mai ales de adevărul evangheliilor.

Să ne rugăm astăzi ca și noi să avem parte de harul de a înțelege și de a experimenta aceiași convertire a minții și a inimii, de care a avut parte și sfântul Augustin, ca mai apoi să putem spune și noi asemenea lui, Târziu te­am iubit, Frumusețe, atât de veche, și totuși atât de nouă, târziu te­am iubit! Căci iată, tu te aflai înlăuntrul meu, iar eu în afara mea. Acolo, în afara mea, te căutam pe tine, și în urâțenia mea mă năpusteam asupra lucrurilor frumoase pe care le-­ai creat. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu tine! Și mă țineau departe de tine tocmai acele lucruri frumoase care nu ar fi existat dacă nu ar fi existat în tine. M­ai chemat, m­ai strigat și ai sfâșiat cu țipătul tău surzenia mea! Ai fulgerat, ai străluminat și ai izgonit orbirea mea! Ai răspândit mireasma ta, ți-­am respirat suflarea, iar acum suspin după tine, ți­-am simțit gustul, iar acum mi­e sete și mi­e foame de tine! M­ai atins și ai aprins în mine dorința după pacea ta! (Cartea 10, capitolul 27). Amin

//
Daca aveți vreo întrebare trimiteți-mi mesaj aici și va voi răspunde imediat!
Cu ce va pot ajuta?