Luni din săptămâna a 5-a din Postul Mare

Citire din cartea profetului Daniel 13,1-9.15-17.19-30.33-62
În zilele acelea, era un om care locuia în Babilon şi numele lui era Ioachim. El şi-a luat o soţie, al cărei nume era Suzana, fiica lui Hilchia. Ea era foarte frumoasă şi se temea de Domnul. ³ Părinţii ei erau drepţi şi au învăţat-o pe fiica lor după Legea lui Moise. ⁴ Ioachim era foarte bogat şi avea o grădină în apropierea casei lui. La el se adunau iudeii pentru că el era cel mai onorat dintre toţi. ⁵ Fuseseră stabiliţi doi bătrâni din popor judecători în anul acela despre care Stăpânul spusese: “A ieşit nelegiuirea din Babilon, de la bătrânii judecători despre care se credea că guvernau poporul”. ⁶ Ei obişnuiau să vină în casa lui Ioachim şi la ei veneau toţi cei care se judecau. ⁷ Se întâmpla că, atunci când poporul pleca, spre miezul zilei, Suzana ieşea şi se plimba prin grădina soţului ei. ⁸ Cei doi bătrâni o priveau în fiecare zi ieşind şi plimbându-se şi au fost cuprinşi de poftă faţă de ea. ⁹ Ei şi-au pierdut minţile şi şi-au plecat ochii, ca să nu mai vadă cerul şi nici să nu-şi mai amintească de judecăţile cele drepte. ¹⁵ În timp ce ei aşteptau ziua potrivită, Suzana a ieşit ca ieri şi ca alaltăieri, numai cu două slujitoare, şi dorea să facă baie în grădină, căci era cald. ¹⁶ Nu era nimeni acolo, în afară de cei doi bătrâni care erau ascunşi şi o urmăreau. ¹⁷ Ea le-a zis slujitoarelor: “Aduceţi-mi ulei şi săpun, închideţi porţile grădinii, ca să fac baie!” ¹⁹ Când au ieşit slujitoarele, s-au ridicat cei doi bătrâni şi au alergat la ea. ²⁰ Şi au spus: “Porţile grădinii sunt închise şi nimeni nu ne vede, iar noi suntem împătimiţi după tine. Fii de acord cu noi şi împreunează-te cu noi! ²¹ Dacă nu, vom da mărturie împotriva ta că era cu tine un tânăr şi de aceea le-ai trimis pe slujitoare de la tine”. ²² Suzana a suspinat şi a zis: “Sunt îngrădită din toate părţile: dacă fac aceasta, sunt sortită morţii; dacă nu fac, nu voi scăpa din mâinile voastre. ²³ Este mai bine pentru mine să nu fac şi să cad în mâinile voastre, decât să păcătuiesc înaintea Domnului”. ²⁴ Suzana a strigat cu glas puternic, dar au strigat şi cei doi bătrâni împotriva ei. ²⁵ Şi, alergând, unul dintre ei a deschis porţile grădinii. ²⁶ Când au auzit strigătul care venea din grădină, cei din casă s-au grăbit prin poarta lăturalnică să vadă ce i s-a întâmplat. ²⁷ Când bătrânii au spus cuvintele lor, slujitorii s-au ruşinat foarte mult, căci niciodată nu se auzise un astfel de cuvânt despre Suzana. ²⁸ A doua zi, când s-a adunat poporul la soţul ei, Ioachim, au venit cei doi bătrâni, plini de nelegiuire, cu gândul împotriva Suzanei ca să o dea la moarte. ²⁹ Ei au spus înaintea poporului: “Trimiteţi după Suzana, fiica lui Hilchia, care este soţia lui Ioachim!” Şi ei au trimis. ³⁰ Au venit ea, părinţii ei, copiii ei şi toate rudele ei. ³³ Plângeau cei care erau lângă ea şi toţi cei care o vedeau. ³⁴ Dar cei doi bătrâni, ridicându-se în mijlocul poporului, au pus mâinile pe capul ei. ³⁵ Iar ea, plângând, a privit spre cer, căci în inima ei era încrezătoare în Domnul. ³⁶ Cei doi bătrâni au spus: “Pe când ne plimbam noi singuri în grădină, a intrat ea cu două slujitoare. Ea a închis porţile grădinii şi le-a trimis pe slujitoare. ³⁷ Şi a venit la ea un tânăr care era ascuns şi s-a culcat cu ea. ³⁸ Noi eram într-un colţ al grădinii. Văzând nelegiuirea, am alergat la ei. ³⁹ Văzându-i împreunaţi, pe acela nu am putut să-l prindem, căci era mai puternic decât noi. Şi, deschizând porţile, a fugit afară. ⁴⁰ Dar pe ea am prins-o şi am întrebat-o cine era tânărul. ⁴¹ Ea însă nu a vrut să ne facă cunoscut şi dăm mărturie pentru acestea”. Adunarea i-a crezut, întrucât erau bătrâni ai poporului şi judecători şi au condamnat-o la moarte. ⁴² Suzana a strigat cu glas puternic şi a zis: “Dumnezeule veşnic, care cunoşti cele ascunse şi ştii toate mai înainte ca să fi fost, ⁴³ tu ştii că au dat mărturie falsă împotriva mea şi, iată, mor, deşi nu am făcut nimic din ceea ce aceştia au spus cu răutate împotriva mea”. ⁴⁴ Domnul a ascultat glasul ei. ⁴⁵ Pe când era dusă ca să fie ucisă, Dumnezeu a făcut să se ridice duhul sfânt al unui tinerel, al cărui nume era Daniel. ⁴⁶ El a strigat cu glas puternic: “Eu sunt curat de sângele acesteia”. ⁴⁷ Tot poporul s-a întors spre el şi a zis: “Ce este cuvântul acesta pe care l-ai spus?” ⁴⁸ Apoi, stând în mijlocul lor, a spus: “Aşa de nebuni sunteţi, fii ai lui Israel? Nu aţi cercetat şi fără ca să ştiţi cu certitudine aţi condamnat o fiică a lui Israel. ⁴⁹ Întoarceţi-vă la judecată! Aceştia au dat mărturie falsă împotriva ei”. ⁵⁰ Tot poporul s-a întors în grabă. Şi bătrânii i-au spus: “Vino, stai în mijlocul nostru, căci ţie ţi-a dat Dumnezeu ceea ce este propriu bătrânilor!” ⁵¹ Daniel le-a spus: “Puneţi-l pe unul departe de celălalt şi eu îi voi cerceta!” ⁵² După ce i-au despărţit pe unul de celălalt, l-a chemat pe unul dintre ei şi i-a zis: “Tu, îmbătrânit în zile rele, acum te-au ajuns păcatele pe care le-ai făcut mai înainte. ⁵³ Făcând judecăţi nedrepte, îi condamnaţi pe cei nevinovaţi şi-i eliberaţi pe cei vinovaţi, deşi Domnul a zis: «Pe cel nevinovat şi pe cel drept să nu-i ucizi!» ⁵⁴ Acum deci dacă într-adevăr ai văzut-o, spune sub ce copac i-ai văzut întreţinându-se unul cu altul?” El a spus: “Sub un salcâm”. ⁵⁵ Daniel a spus: “Într-adevăr, ai minţit împotriva capului tău. Iată, îngerul lui Dumnezeu a primit poruncă de la Dumnezeu să te despice la mijloc!” ⁵⁶ Îndepărtându-l pe acesta, a poruncit să fie adus celălalt. Şi i-a zis: “Sămânţă a lui Canaan, şi nu a lui Iuda! Frumuseţea te-a sedus şi pofta ţi-a pervertit inima. ⁵⁷ Aşa le făceaţi fiicelor lui Israel care, temându-se, se întreţineau cu voi. Dar o fiică a lui Iuda nu a suportat nelegiuirea voastră. ⁵⁸ Acum deci sub ce copac i-ai prins întreţinându-se unul cu celălalt?” Şi el a spus: “Sub un stejar”. ⁵⁹ Dar Daniel i-a spus: “Într-adevăr, ai minţit şi tu împotriva capului tău. Îngerul lui Dumnezeu aşteaptă cu sabia să te taie la mijloc, ca să vă nimicească”. ⁶⁰ Toată adunarea a strigat cu glas puternic şi l-a lăudat pe Dumnezeu, care îi salvează pe cei care îşi pun speranţa în el. ⁶¹ S-au ridicat împotriva celor doi bătrâni, pentru că Daniel demonstrase din gura lor că dăduseră mărturie falsă şi au făcut cu ei după modul cum făceau ei rău aproapelui. ⁶² Au făcut după legea lui Moise şi i-au ucis. Şi a fost salvat sângele nevinovat în ziua aceea.

Citire din cartea profetului Daniel 13,41c-62
În zilele acelea, adunarea a condamnat-o pe Suzana la moarte. Suzana a strigat cu glas puternic şi a zis: “Dumnezeule veşnic, care cunoşti cele ascunse şi ştii toate mai înainte ca să fi fost, ⁴³ tu ştii că au dat mărturie falsă împotriva mea şi, iată, mor, deşi nu am făcut nimic din ceea ce aceştia au spus cu răutate împotriva mea”. ⁴⁴ Domnul a ascultat glasul ei. ⁴⁵ Pe când era dusă ca să fie ucisă, Dumnezeu a făcut să se ridice duhul sfânt al unui tinerel, al cărui nume era Daniel. ⁴⁶ El a strigat cu glas puternic: “Eu sunt curat de sângele acesteia”. ⁴⁷ Tot poporul s-a întors spre el şi a zis: “Ce este cuvântul acesta pe care l-ai spus?” ⁴⁸ Apoi, stând în mijlocul lor, a spus: “Aşa de nebuni sunteţi, fii ai lui Israel? Nu aţi cercetat şi fără ca să ştiţi cu certitudine aţi condamnat o fiică a lui Israel. ⁴⁹ Întoarceţi-vă la judecată! Aceştia au dat mărturie falsă împotriva ei”. ⁵⁰ Tot poporul s-a întors în grabă. Şi bătrânii i-au spus: “Vino, stai în mijlocul nostru, căci ţie ţi-a dat Dumnezeu ceea ce este propriu bătrânilor!” ⁵¹ Daniel le-a spus: “Puneţi-l pe unul departe de celălalt şi eu îi voi cerceta!” ⁵² După ce i-au despărţit pe unul de celălalt, l-a chemat pe unul dintre ei şi i-a zis: “Tu, îmbătrânit în zile rele, acum te-au ajuns păcatele pe care le-ai făcut mai înainte. ⁵³ Făcând judecăţi nedrepte, îi condamnaţi pe cei nevinovaţi şi-i eliberaţi pe cei vinovaţi, deşi Domnul a zis: «Pe cel nevinovat şi pe cel drept să nu-i ucizi!» ⁵⁴ Acum deci dacă într-adevăr ai văzut-o, spune sub ce copac i-ai văzut întreţinându-se unul cu altul?” El a spus: “Sub un salcâm”. ⁵⁵ Daniel a spus: “Într-adevăr, ai minţit împotriva capului tău. Iată, îngerul lui Dumnezeu a primit poruncă de la Dumnezeu să te despice la mijloc!” ⁵⁶ Îndepărtându-l pe acesta, a poruncit să fie adus celălalt. Şi i-a zis: “Sămânţă a lui Canaan, şi nu a lui Iuda! Frumuseţea te-a sedus şi pofta ţi-a pervertit inima. ⁵⁷ Aşa le făceaţi fiicelor lui Israel care, temându-se, se întreţineau cu voi. Dar o fiică a lui Iuda nu a suportat nelegiuirea voastră. ⁵⁸ Acum deci sub ce copac i-ai prins întreţinându-se unul cu celălalt?” Şi el a spus: “Sub un stejar”. ⁵⁹ Dar Daniel i-a spus: “Într-adevăr, ai minţit şi tu împotriva capului tău. Îngerul lui Dumnezeu aşteaptă cu sabia să te taie la mijloc, ca să vă nimicească”. ⁶⁰ Toată adunarea a strigat cu glas puternic şi l-a lăudat pe Dumnezeu, care îi salvează pe cei care îşi pun speranţa în el. ⁶¹ S-au ridicat împotriva celor doi bătrâni, pentru că Daniel demonstrase din gura lor că dăduseră mărturie falsă şi au făcut cu ei după modul cum făceau ei rău aproapelui. ⁶² Au făcut după legea lui Moise şi i-au ucis. Şi a fost salvat sângele nevinovat în ziua aceea.