Joi din săptămâna a 4-a a Paştelui
Sf. Florian, m.
Culoare: alb
Psaltire: IV
Liturghie proprie,
prefaţă pentru Paşti (II, III, IV sau V)
Fap 13,13-25
Ps 88
In 13,16-20
Ant. la intrare Cf. Ps 17,50; 21,23
Te voi preamări, Doamne, înaintea popoarelor şi voi vesti numele tău fraţilor mei, aleluia.
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule, viaţa celor credincioşi, mărirea celor smeriţi, fericirea celor drepţi, priveşte cu bunătate la cei care te imploră şi adapă-i pururi din belşugul darurilor tale pe cei care însetează după făgăduinţele dărniciei tale. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Dumnezeu a ridicat din descendenţa lui David un mântuitor: pe Isus.
Citire din Faptele Apostolilor 13,13-25
În zilele acelea, îmbarcându-se de la Pafos, Paul şi cei care erau cu el au ajuns la Perga Pamfiliei. Ioan, despărţindu-se de ei, s-a întors la Ierusalim. 14 Iar ei, plecând din Perga, au ajuns la Antiohia Pisidiei. Au intrat în sinagogă într-o zi de sâmbătă şi s-au aşezat. 15 După citirea Legii şi a Profeţilor, conducătorii sinagogii au trimis la ei să li se spună: “Fraţilor, dacă aveţi vreun cuvânt de mângâiere pentru popor, vorbiţi!” 16 Atunci, Paul, ridicându-se, şi, făcând semn cu mâna, a zis: “Bărbaţi israeliţi şi voi, temători de Dumnezeu, ascultaţi! 17 Dumnezeul acestui popor, Israel, i-a ales pe părinţii noştri şi a înălţat poporul în timpul şederii lor în ţara Egiptului şi după ce i-a scos de acolo cu braţ puternic, 18 timp de aproape patruzeci de ani, i-a suportat în pustiu. 19 După ce a nimicit şapte popoare în ţara Canaan, le-a dat ca moştenire ţara aceasta 20 cam patru sute cincizeci de ani. După aceasta, le-a dat judecători până la profetul Samuel. 21 Apoi, i-au cerut un rege, iar Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiş, bărbat din tribul lui Beniamin, timp de patruzeci de ani. 22 După ce l-a înlăturat pe acesta, l-a ridicat pentru ei ca rege pe David, despre care a dat mărturie, spunând: «L-am aflat pe David, fiul lui Iese, un om după inima mea», care va împlini toată voinţa mea. 23 Din descendenţa acestuia, Dumnezeu a ridicat pentru Israel, după promisiunea sa, un mântuitor: pe Isus. 24 Înainte de venirea lui, Ioan a predicat un botez al convertirii pentru tot poporul lui Israel. 25 Dar când Ioan era spre sfârşitul călătoriei sale, spunea: «Eu nu sunt ceea ce credeţi voi că sunt. Dar iată că vine după mine unul căruia nu sunt vrednic să-i dezleg încălţămintea picioarelor»”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 88(89),2-3.21-22.25 şi 27 (R.: cf. 2a)
R.: În veci voi cânta, Doamne, milostivirea ta.
sau:
Aleluia.
2 Îndurările Domnului în veci le voi cânta,
cu gura mea voi face cunoscută
din generaţie în generaţie fidelitatea ta.
3 Căci ai spus: “Îndurarea s-a întemeiat pentru totdeauna”;
ai stabilit în ceruri fidelitatea ta. R.
21 L-am aflat pe David, slujitorul meu,
şi l-am uns cu untdelemnul meu cel sfânt;
22 acestuia, mâna mea îi va da stabilitate
şi braţul meu îi va da putere. R.
25 Fidelitatea şi bunătatea mea vor fi cu el
şi puterea lui prin numele meu va creşte.
27 El îmi va spune: “Tu eşti tatăl meu,
Dumnezeul meu şi stânca mântuirii mele”. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. Ap 1,5ab
(Aleluia) Isuse Cristoase, tu eşti martorul cel credincios, primul născut din morţi; tu ne iubeşti şi ne speli păcatele în sângele tău. (Aleluia)
EVANGHELIA
Cine îl primeşte pe cel pe care îl voi trimite, pe mine mă primeşte.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 13,16-20
În acel timp, după ce le-a spălat discipolilor picioarele, Isus le-a spus: “Adevăr, adevăr vă spun: nu este servitorul mai mare decât stăpânul său şi nici trimisul mai mare decât cel care l-a trimis. 17 Ştiind acestea, fericiţi sunteţi dacă le faceţi. 18 Nu vorbesc despre voi toţi; eu ştiu pe cine am ales, dar trebuie să se împlinească Scriptura: «Cel care mănâncă pâinea mea şi-a ridicat călcâiul împotriva mea». 19 Vă spun acestea de pe acum, înainte de a se întâmpla, pentru ca, atunci când se vor întâmpla, să credeţi că eu sunt. 20 Adevăr, adevăr vă spun: cine îl primeşte pe cel pe care îl voi trimite, pe mine mă primeşte iar cine mă primeşte pe mine îl primeşte pe acela care m-a trimis”.
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioșilor
Fraților preaiubiți, astăzi Isus ne învață pe toți adevăratul spirit al slujirii. Înflăcărați de această învățătură a sa să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm pentru toți creștini, ca în mărturia pe care ei o dau pentru Cristos să nu îi domine pe ceilalți, ci mai degrabă să trăiască în umilință slujitorilor credincioși. R.
- Ne rugăm pentru toți cei de credință iudaică pe care Dumnezeu i-a legat de sine printr-o alianță sfântă, ca și ei să fie fideli singurului Dumnezeu, și să își iubească aproapele după cum li s-a poruncit. R.
- Ne rugăm pentru harul de al vedea pe Cristos prezent în cei săraci, nevoiași și bolnavi din lume, ca noi să avem curajul de a ușura suferința și singurătatea umană. R.
- Ne rugăm ca Duhul Sfânt să trezească în inimile celor tineri o dorință de a sluji Biserica ca preoți și persoane consacrate. R.
- Ne rugăm ca soldați martiri Nereus și Ahile, alături de Pancrațiu, să mijlocească pentru cei care sunt închiși pentru credința lor creștină și pentru poporul suferind al Ucrainei. R.
- Ne rugăm ca toți credincioși noștri răposați să se odihnească în pace în casa Regelui Veșnic. R.
Doamne Dumnezeul nostru, te rugăm să permiți adevărului și iubirii tale să rămână cu noi mereu, pentru ca astfel să putem trăi viața noastră creștină pe deplin. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin.
Asupra Darurilor
Ant. la Împărtășanie Cf. In 15,16.19
Eu v-am ales pe voi din lume şi v-am constituit ca să mergeţi şi să aduceţi rod, iar rodul vostru să rămână, aleluia.
După Împărtășanie
Te rugăm, Doamne, îndură-te şi fii alături de poporul tău, pe care l-ai îndestulat cu tainele cereşti, şi dă-i harul, ca, lepădând omul cel vechi, să ajungă la înnoirea vieţii. Prin Cristos, Domnul nostru.
Joi din săptămâna a 4-a a Paștelui – 1
In 13, 16-20
Discursul de la Ultima Cină
Îmi amintesc când încă eram elev în liceu, am luat un participat la o oră de biologie. Profesorul nostru a explicat teoria unei anumite noțiuni înainte ca noi să putem intra în laborator pentru a ține experimentul cu care să își susțină punctul de vedere. În evanghelia de astăzi, Isus, care e cel mai mare profesor, inversează ordinea prelegerilor și a învățăturilor. Întâi spală picioarele discipolilor săi iar apoi îi învață despre slujirea creștină. Întâi îi slujește el și mai apoi le dă o lecție asupra modului în care să slujească ei.
Isus ne învață să îi slujim pe alții fiindcă el însuși a venit în această lume pentru a sluji nu ca să fie slujit. Cineva a spus că Isus așteaptă ca noi să fim umili chiar și când slujim fiindcă umilința este modul propriei lui slujiri.
T. Wrote definește slujirea astfel: orice e făcut pentru Dumnezeu, fără respectul caracterelor sale comparative ce sunt legate de faptele altora, este slujirea, și numai acea e slujirea. Slujirea înseamnă, a face voința lui Dumnezeu. El este obiectul. Toate sunt pentru el, de dragul lui. Prin urmare, chiar și cel mai umil act al celui mai umil discipol necesită o anumită calitate divină prin faptul că e făcută cu referință la El. Testul suprem al slujirii este: Pentru cine fac aceasta? O mare parte din ceea ce numim slujirea lui Cristos nu este astfel deloc… dacă facem aceasta pentru Cristos, nu ne vor preocupa premiilor sau recunoștința. În continuare să ne analizăm munca pe care o facem în funcție de următoarele trei fapte: este munca de la Dumnezeu, din 
moment ce ne-a fost dată pentru a-l sluji pe el; pentru Dumnezeu, din moment ce în el găsim secretul puterii; și cu Dumnezeu, din moment ce ne angajăm ca co-lucrători cu el în vederea realizării lucrării sale.
În contextul de astăzi, și uni dintre noi suntem numiți ca Domn și Stăpân. Avem oameni sub grija noastră. Cum îi tratăm? Îi tratăm sau le urăm bun venit cu o litanie de dacă și condiții? Te voi ajuta dacă data viitoare mă vei ajuta și tu. O voi ierta dacă ea va face primul pas. Îi voi primi sub acoperișul meu dacă promit să se poarte frumos. Cu toți sperăm la lume mai bună, cu toți ne rugăm pentru o viață bună și frumoasă. Însă am realizat până acuma că nimic din ceea ce e bun nu vine ușor; avem munca pentru a putea câștiga o recoltă frumoasă. Întrebarea este, cât de mult suntem dispuși să oferim și să sacrificăm pentru o viață liniștită și bună. Slujirea nu ar trebui să fie făcută la scală mare și largă ci poți începe în familia ta. Când a fost ultima dată când ai spus: Te iubesc, soțului sau soției tale sau copiilor tăi sau părinților tăi. Gândiți-vă la o persoană cu care nu ați vorbit de foarte mult timp, poate e timpul să repari rănile și relațiile cu ea. Slujirea pe care Cristos a predat-o discipolilor săi la costat viața. El ne cere să le urăm bun venit vecinilor noștri, chiar și celor care simțim că nu sunt vrednici de primiri bune. Din punct de vedere al omului, toate acestea par să necesite multă muncă și efort. Însă dacă noi vedem imaginea lui Cristos în alți, atunci ușor, ușor vom crea o viață bună și frumoasă pentru alți. Strălucește cu iubirea lui Cristos după cum spunea un mare predicator.
Aș dori să închei cu cuvintele papei Paul al VI-lea din enciclica Evangelii Nuntiandi unde spune că omul modern nu mai ascultă de învățători ci de martori. Dacă el ascultă de învățători este pentru că ei sunt primi martori. Amin
Alte teme de predici sau cateheze
- Umilința lui Cristos în spălarea picioarelor.
- Primirea unui discipol al lui Cristos.
- Caracterul rău al asasinării.
- Actul iertării.
Joi din săptămâna a 4-a a Paștelui – 1
Isus ne învață să îi slujim pe alții fiindcă el însuși a venit în această lume pentru a sluji nu ca să fie slujit.
Joi din săptămâna a 4-a a Paștelui – 2
A mânca împreună era un semn al prieteniei în rândul poporului evreu dar și în multe alte culturi de astăzi. Cea mai scurtă cale spre inima unei persoane este prin stomacul ei, spune o vorbă. Prietenia e întărită de către o masă bună luată împreună. Acesta este motivul pentru care invităm viitori noștri prieteni și parteneri la masă....
