Mc 3,31-35
În textul evangheliei de astăzi, vom observa că Isus pare să îi ignore din nou pe mama și pe rudele sale când aceștia insistaseră să îl vadă. Și totuși, Dumnezeu nu a dorit ca noi să fim singuri ci să fim cu cei din jurul nostru. El ne oferă multe oportunități în a dezvolta, crea relații cu familia, prieteni, aproapele și colegi de muncă. De fapt, Isus îi învață pe discipoli săi un adevăr despre împărăția lui Dumnezeu. Cu această ocazie în care oameni ascultau de el, Isus îi învață măreția realității spirituale a rudeniei, a familiei lui Dumnezeu. Un martir a spus la un moment dat, Singurele rude ale creștinului sunt sfinți.
Sunt două lucruri care trebuie să le învățăm din pasajul evangheliei de astăzi, despre Isus și familia sa.
Primul e că noi aparținem familiei lui Dumnezeu prin împlinirea voinței sale. Ceea ce ne face cu adevărat rude cu Cristos este un anumit tip de fapte, de a face voința Tatălui. De aceea va trebui să punem întotdeauna voința lui Dumnezeu mai presus de celelalte distrageri, priorități, sentimente și inconveniențe. Va trebui să facem voința lui Dumnezeu.
Al doilea e că Maria este modelul înfăptuirii voinței lui Dumnezeu. Maria a fost slujitoarea Domnului. Ea a ascultat cu atenție cuvântul lui Dumnezeu, a meditat asupra lui, iar în momentul în care îngerul i l-a transmis ea a și spus Da planului lui Dumnezeu de mântuire. Voința lui Dumnezeu a fost cea mai importantă pentru ea, în viața ei. Ea a știut că viața ei nu avea nici un înțeles fără voința lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, mama noastră Maria, ne învață cum să fim membri ai familiei lui Dumnezeu și cum să fim o rudă apropiată lui Isus.