† Duminica a 3-a a Paştelui
Culoare: alb
Psaltire: III
Liturghie proprie, Gloria, Credo
prefaţă pentru Paşti (II, III, IV sau V)
Fap 3,13-15.17-19
Ps 4
1In 2,1-5a
Lc 24,35-48
LECTURA I
Voi l-aţi ucis pe cel care conduce la viaţă, dar Dumnezeu l-a înviat din morţi.
Citire din Faptele Apostolilor 3,13-15.17-19
În zilele acelea, Petru s-a adresat poporului: “Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob, Dumnezeul părinţilor noştri l-a glorificat pe Fiul său Isus pe care voi l-aţi dat în mâinile lui Pilat şi l-aţi renegat înaintea lui, pe când el judecase să-l elibereze. 14 Voi l-aţi renegat pe cel sfânt şi drept şi aţi cerut să vă fie graţiat un om criminal. 15 Voi l-aţi ucis pe cel care conduce la viaţă, dar Dumnezeu l-a înviat din morţi pe acesta căruia noi îi suntem martori. 17 Şi acum, fraţilor, ştiu că din neştiinţă aţi făcut aceasta, la fel ca şi conducătorii voştri, 18 dar Dumnezeu a împlinit astfel ceea ce promisese de mai înainte prin gura tuturor profeţilor că Unsul său va suferi. 19 Aşadar, convertiţi-vă şi întoarceţi-vă pentru ca păcatele voastre să fie iertate!”
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 4,2.4.7.9 (R.: 7b)
R.: Fă să răsară peste noi, Doamne, lumina feţei tale!
sau:
Aleluia.
2 Când strig către tine, răspunde-mi,
Dumnezeul dreptăţii mele!
Din strâmtorare m-ai scos în larg:
ai milă de mine şi ascultă-mi rugăciunea! R.
4 Să ştiţi că Dumnezeu face minuni
pentru cel credincios:
când strig către el, Domnul mă aude. R.
7 Mulţi spun: “Cine ne va arăta ce este bine?”
Fă să răsară peste noi, Doamne,
lumina feţei tale! R.
9 Eu mă culc în pace şi adorm îndată,
căci numai tu, Doamne,
mă faci să locuiesc în siguranţă. R.
LECTURA II
El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre şi pentru ale lumii întregi.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Ioan 2,1-5a
Copiii mei, vă scriu acestea ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva ar păcătui, avem un apărător la Tatăl, pe Isus Cristos, cel drept. 2 El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, ci şi pentru ale lumii întregi. 3 Din aceasta ştim că îl cunoaştem: dacă păzim poruncile lui. 4 Cine spune: “Eu îl cunosc”, dar nu păzeşte poruncile lui, este mincinos şi adevărul nu este în el. 5a Însă, dacă cineva păstrează cuvântul lui, într-adevăr iubirea lui Dumnezeu în el este desăvârşită.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Cf. Lc 24,32
(Aleluia) Doamne Isuse, explică-ne Scripturile; fă ca inimile noastre să se aprindă când tu însuţi ne vorbeşti! (Aleluia)
EVANGHELIA
Aşa este scris: Cristos trebuia să sufere şi să învie din morţi a treia zi.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 24,35-48
În acel timp, discipolii le-au povestit cele de pe drum şi cum a fost recunoscut de ei la frângerea pâinii. 36 Pe când vorbeau ei acestea, Isus a stat în mijlocul lor şi le-a spus: “Pace vouă!” 37 Speriaţi şi cuprinşi de teamă, credeau că văd un duh, 38 dar el le-a spus: “De ce v-aţi tulburat şi de ce se ridică aceste gânduri în inima voastră? 39 Priviţi mâinile şi picioarele mele, căci eu sunt! Pipăiţi-mă şi vedeţi: duhul nu are carne şi oase cum mă vedeţi pe mine că am!” 40 Şi, spunând acestea, le-a arătat mâinile şi picioarele. 41 Însă pentru că ei, de bucurie, încă nu credeau şi se mirau, Isus le-a spus: “Aveţi aici ceva de mâncare?” 42 Ei i-au dat o bucată de peşte fript. 43 Şi luând-o, a mâncat-o înaintea lor. 44 Apoi le-a spus: “Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am spus când încă eram cu voi; că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre mine în Legea lui Moise, în Profeţi şi în Psalmi”. 45 Atunci le-a deschis mintea ca să înţeleagă Scripturile 46 şi le-a spus: “Aşa este scris: Cristos trebuia să sufere şi să învie din morţi a treia zi 47 şi să fie predicată convertirea în numele lui spre iertarea păcatelor la toate neamurile. Începând din Ierusalim, 48 voi veţi fi martorii acestor lucruri”.
Cuvântul Domnului
RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR
Cristos este jertfa care ridică păcatele noastre. El a murit pentru păcatele lumii iar Dumnezeu l-a înviat la viață. În lumina pascală să ne întoarcem de la păcat pentru a descoperi pacea lui Cristos și de a fi martorii puterii mântuitoare a lui Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Pentru sfântul nostru părinte papa Francisc și pentru toți păstori Bisericii, ca ei să nu predice doar cu cuvântul ci să fie exemple ale vieții creștine și să inspire lumea să îl urmeze pe Cristos. R.
- Popoarele au ajuns la Isus prin discipoli săi cu cuvintele, Pacea să fie cu tine câștigându-le astfel încrederea, iubirea și siguranța în El. Și nouă ne este oferită aceiași mână a lui Isus. Să acceptăm acea promisiune în toate circumstanțele vieții noastre. R.
- Pentru tineri, ca ei să rămână fideli față de credință. Ne rugăm în mod deosebit pentru cei care au fost chemați de Duhul Sfânt pentru a sluji în preoție sau viața consacrată, ca ei să aibă curajul și generozitatea de a răspunde acelei chemări. R.
- Ne rugăm pentru bolnavi, bătrâni, singuri și nevoiași în trup și suflet, ca prin credința, iubirea și grija noastră și ei să cunoască prezența lui Isus în viețile lor. R.
- Ne rugăm pentru cei care fac legile și pentru cei care le aplică, ca Domnul să îi binecuvânteze cu darul înțelepciunii, compasiunii și respectului pentru valorile noastre creștine. R.
- Pentru cei răposați, mai ales pe cei care îi avem în minte acum și care au fost fideli lui Cristos în această viață, ca și ei să învie cu el la viața fără de sfârșit din ceruri. R.
Doamne, dă-ne o credință vie, o credință încrezătoare, o credință angajantă. Ajută-ne ca niciodată să nu găsim prea dificil să îl acceptă pe Isus în viețile noastre. Facem toate aceste rugăciuni prin același Isus Cristos, Domnul Nostru. Amin
FOAIA DUMINICALĂ
Duminica a 3-a a Paştelui (B) – 4
Fap 3,13-15.17-19
1In 2,1-5a
Lc 24,35-48
Iertarea lui Isus se revarsă din cruce
În ce încurcătură ne-am fi aflat dacă nu am fi avut parte de iertarea lui Isus. În încurcătura s-ar fi aflat discipoli după Paște dacă Isus nu i-ar fi iertat fiindcă l-au abandonat în timpul pătimirii sale. La fel ca și în Duminica trecută, evanghelia de astăzi (Lc 24,35-48) ne relatează o altă întâlnire a lui Isus înviat din morți, ce a apărut discipolilor săi tot într-o după-amiază de Duminică, însă dintr-o perspectivă diferită de cea a lui Ioan din duminica trecută. Cei doi discipoli îl întâlniseră pe Isus pe drumul spre Emmaus și l-au recunoscut abia după ce a frânt pâinea cu ei. Acum ei se întorsese la Ierusalim pentru a le spune celorlalți, însă după ce și-au mărturisit experiența întâlnirii și a vederii lui Isus, iată că tocmai Isus apare întregului grup aflat împreună. Imaginați-vă acel simț al rușinii pe care cu siguranță îl experimentau discipoli în acel moment pentru că l-au abandonat pe Isus în timpul pătimirii sale.
Și noi avem parte de un simț al rușinii ori de câte ori îl abandonăm pe Isus prin păcat. Asta e ceea ce se întâmplă ori de câte ori păcătuim, îl abandonăm pe Isus. Alegem orice altceva în afara de Isus. Îl punem pe Isus pe locul doi. Păcatul mereu va însemna abandonarea lui Isus pentru ceva sau altcineva. De aceea e bine ca ori de câte ori suntem destul de sensibili să recunoaștem că l-am abandonat pe Isus și să experimentăm acel simț al rușinii și al vinei. Spun că e bine fiindcă atunci când avem parte de un simț al rușinii și al vinei noi vom fi capabili să rămânem în acea stare de părere de rău pentru că l-am abandonat pe Isus.
Însă Isus nu dorește ca noi să rămânem în rușine și vină. El nu dorește ca discipoli săi să rămână în rușine și vină așa că primele sale cuvinte pe care le-am auzit în evanghelia de astăzi au fost, Pacea să fie cu voi (Lc 24,35). Întâlnirea sa cu discipoli săi este cu adevărat una în care el îi iartă pentru că l-au abandonat. El vine la ei ca aceiași persoana familiară și le arată rănile din mâinile și picioarele sale (Lc 24,39). Cu siguranță ei se întrebase în privința acelor răni. Însă Isus le arată rănile iar apoi stă la masă cu ei. Isus acum mănâncă din nou cu ei, cea mai bună bucată de pește pe care o aveau ei (Lc 24,41-43). Această întâlnire blândă a reușit să le înlăture toate acele tensiuni și să le calmeze nervi și frica. Emoțiile începeau să revină din nou la normal. De ce v-ați tulburat și de ce se ridică aceste gânduri în inima voastră? (Lc 24,38). Isus îi acceptă din nou pe discipoli săi ca discipoli ai săi și nu îi alungă pentru că l-au abandonat. După ce păcătuim, Isus dorește ca și noi să ne întoarcem repede la el.
Acum că discipoli au primit iertarea lui Isus, el le dă și o misiune pe care am și auzit-o în evanghelie, de a predica iertarea sa celorlalți.
Așa este scris: Cristos trebuia să sufere și să învie din morți a treia ziși să fie predicată convertirea în numele lui spre iertarea păcatelor la toate neamurile. Începând din Ierusalim, 48 voi veți fi martorii acestor lucruri” (Lc 24, 46-48).
Observați faptul că Isus așteaptă ca oameni să se căiască de păcatele lor. Și a spus,
Așa este scris: Cristos trebuia să sufere și să învie din morți a treia ziși să fie predicată convertirea în numele lui spre iertarea păcatelor la toate neamurile….(Lc 24,46-47).
Ori de câte ori păcătuim, reacția noastră normală e de a ne căi de păcate. Dorim să facem pocăință pentru a ne revanșa pentru că l-am abandonat pe Isus prin păcat. După cum a spus și apostolul Petru în prima lectură de astăzi, Convertiți-vă și întoarceți-vă pentru ca păcatele voastre să fie iertate! (Fap 3,19). Cea mai bună pocăință e aceea de a lua o decizie fermă de a nu mai păcătui din nou. Suntem sinceri în durerea noastră pentru păcat dacă decidem cu adevărat să îl punem pe Isus pe primul loc și să nu îl mai abandonăm din nou.
Ori de câte ori ne căim și ne pare cu adevărat rău și dorim să ne întoarcem la Isus și nu la păcat din nou, El ne iartă în sacramentul Reconcilieri. Cum de putem primi iertarea lui Isus? Fiindcă Isus a plătit prețul pentru păcatele noastre prin pătimirea și moartea sa pe cruce. Iertarea lui Isus se revarsă din cruce. Amintiți-vă cuvintele lui Isus din timpul ultimei sale cine, pe care le și auzim la fiecare sfântă Liturghie:
Acesta este trupul meu care se jertfește pentru voi.
Acesta este potirul sângelui meu, care pentru voi și pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor.
De la Isus pe cruce, iertarea vine la noi. Observați de asemenea în evanghelia noastră de astăzi, cum Isus reface relațiile frânte cu discipoli săi prin a le arăta rănile din mâinile sale și din picioarele sale (Lc 24,39). Durerea pe care Isus a suferit-o din acele răni e cea care vindecă discipoli dar mai ales vindecă păcatele noastre.
Când păcătuim strigăm la Tatăl pentru a ne pedepsi, patima, moartea și rănile lui Isus strigă la Tatăl însă pentru a ne ierta. Motiv și pentru care am auzit în lectura a doua de astăzi,
Copiii mei, vă scriu acestea ca să nu păcătuiți. Dar dacă cineva ar păcătui, avem un apărător la Tatăl, pe Isus Cristos, cel drept. El este jertfa de ispășire pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru ale noastre, ci și pentru ale lumii întregi (1In 2,1-2).
Va exista o judecată iar păcatele noastre sunt dovezile împotriva noastră, însă Isus pledează în numele nostru, iar noi nu putem avea un avocat mai bun care să pledeze în numele nostru decât Isus. Rănile lui Isus sunt apărarea în numele nostru pentru ca noi să putem dobândi iertarea.
Când păcătuim Isus nu dorește ca noi să rămânem în rușine și vină. El dorește să vindece relațiile frânte, frânte de abandonarea lui prin păcat. Prin urmare, după păcat noi mereu trebuie să ne întoarcem la Isus în căință și durere. El ne spune nouă, Pacea să fie cu voi (Lc 24,35). Din rănile sale noi primim iertarea în sacramentul reconcilieri în acel moment în care preotul, în numele lui Dumnezeu ne absolvă de păcate.
Așa este scris: Cristos trebuia să sufere și să învie din morți a treia ziși să fie predicată convertirea în numele lui spre iertarea păcatelor la toate neamurile….(Lc 24,46-47). Amin
Duminica a 3-a a Paştelui (B) – 4
Fap 3,13-15.17-19 1In 2,1-5a Lc 24,35-48 Iertarea lui Isus se revarsă din cruce În ce încurcătură ne-am fi aflat dacă nu am fi avut parte de iertarea lui Isus. În
Duminica a 3-a a Paştelui (B) – 3 (copii)
Astăzi Isus a apărut din nou discipolilor săi pentru a-i putea întări în credința că el a înviat cu adevărat din morți....
Duminica a 3-a a Paştelui (B) – 2
Convertirea este de o importanță absolută. Ea este punctul și scopul principal al evangheliei.....
Duminica a 3-a a Paştelui (B) – 1
A mărturisi sau a fi martor înseamnă mult mai mult decât simplu fapt de a spune oamenilor despre viața lui Isus....