† Duminica a 3-a din Postul Mare
Culoare: violet
Psaltire: III
Liturghie proprie, Credo,
prefaţă pentru Postul Mare (I, II, III sau IV)
Ex 3,1-8a.13-15
Ps 102
1Cor 10,1-6.10-12; Lc 13,1-9
Ant. la intrare Ps 24,15-16
Ochii mei sunt pururea spre Domnul, căci el scoate din laţ pi-cioarele mele. Întoarce-te spre mine şi arată-ţi îndurarea, căci sunt sin-gur şi nefericit.
Rugăciunea Zilei
LECTURA I
Cel Care Este m-a trimis la voi.
Citire din cartea Exodului 3,1-8a.13-15
În zilele acelea, Moise păştea turma lui Ietro, socrul său, preotul din Madian. A condus turma dincolo de pustiu şi a ajuns la muntele lui Dumnezeu, la Horeb. 2 Îngerul Domnului i s-a arătat într-o flacără de foc din mijlocul rugului. El s-a uitat şi, iată, rugul ardea cu foc, dar rugul nu se mistuia. 3 Moise a zis: “Ia să merg şi să văd această mare arătare: de ce nu se mistuie rugul!” 4 Când Domnul a văzut că el a mers să vadă, Dumnezeu l-a strigat din mijlocul rugului şi a zis: “Moise! Moise!” Iar el a răspuns: “Iată-mă!” 5 El i-a zis: “Nu te apropia aici! Scoate-ţi încălţămintea din picioare, căci locul pe care stai este pământ sfânt!” 6 Şi a zis: “Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob”. Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea să-l privească pe Dumnezeu. 7 Domnul a zis: “Am văzut necazul poporului meu, care este în Egipt, şi am auzit strigătele lor din cauza asupritorilor. Îi cunosc durerea. 8a Am coborât ca să-l scot din mâna egiptenilor şi să-l fac să urce din ţara aceea într-o ţară bună şi întinsă, într-o ţară în care curge lapte şi miere. 13 Moise i-a zis lui Dumnezeu: “Iată, eu voi merge la fiii lui Israel şi le voi spune: «Dumnezeul părinţilor voştri m-a trimis la voi»; şi dacă mă vor întreba: «Care este numele lui?», ce să le spun?” 14 Dumnezeu i-a zis lui Moise: “EU SUNT CEL CARE SUNT”. Şi a adăugat: “Aşa să le spui fiilor lui Israel: «EU SUNT m-a trimis la voi»”. 15 Dumnezeu i-a mai zis lui Moise: “Aşa să le spui fiilor lui Israel: «Domnul Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob, m-a trimis la voi. Acesta este numele meu pentru veşnicie, aceasta este amintirea mea din generaţie în generaţie»”.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 102(103),1-2.3-4.6-7.8 şi 11 (R.: 8a)
R.: Îndurător şi milostiv este Domnul.
1 Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul
şi tot ce este în mine să binecuvânteze numele său cel sfânt!
2 Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul
şi nu uita nicicând de binefacerile sale! R.
3 El îţi iartă toate nelegiuirile
şi te vindecă de orice boală.
4 El îţi răscumpără viaţa din adânc
şi te încununează cu îndurare şi dragoste. R.
6 Domnul face dreptate şi judecată dreaptă
tuturor celor care trăiesc în asuprire.
7 El a făcut cunoscute lui Moise căile sale
şi faptele sale minunate, fiilor lui Israel. R.
8 Domnul este îndurător şi milostiv,
el este îndelung răbdător şi plin de îndurare.
11 Cât sunt de sus cerurile faţă de pământ,
tot atât de mare este îndurarea sa faţă de cei care se tem de el. R.
LECTURA II
Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să fie un exemplu şi au fost scrise ca avertizare pentru noi.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Corinteni 10,1-6.10-12
Fraţilor, nu vreau ca voi să rămâneţi în ignoranţă: părinţii noştri au fost cu toţii sub nor şi toţi au trecut prin mare 2 şi toţi, întru Moise, au fost botezaţi în nor şi în mare. 3 Toţi au mâncat aceeaşi hrană spirituală 4 şi toţi au băut aceeaşi băutură spirituală pentru că ei beau din stânca spirituală care îi urma, iar stânca era Cristos. 5 Totuşi cei mai mulţi dintre ei nu i-au plăcut lui Dumnezeu, de aceea au pierit în pustiu. 6 De fapt, acestea au devenit pentru noi exemple, ca să nu dorim cele rele aşa cum au dorit ei. 10 Nici să nu murmuraţi aşa cum au murmurat unii dintre ei şi au fost nimiciţi de îngerul nimicitor. 11 Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să fie un exemplu şi au fost scrise ca avertizare pentru noi, cei la care a ajuns sfârşitul veacurilor, 12 aşa încât cel care crede că se ţine pe picioare să vadă să nu cadă!
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mt 4,17b
“Convertiţi-vă, spune Domnul, pentru că împărăţia cerurilor s-a apropiat!”
EVANGHELIA
Dacă nu vă convertiţi, cu toţii veţi pieri.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 13,1-9
În acel timp, au venit la Isus unii care i-au povestit despre galileenii al căror sânge Pilat îl amestecase cu cel al jertfelor lor. 2 El, răspunzând, le-a zis: “Vi se pare că aceşti galileeni au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi galileeni pentru că au suferit aceasta? 3 Vă spun: nicidecum! Dar dacă nu vă convertiţi, cu toţii veţi pieri la fel. 4 Sau vi se pare că cei optsprezece peste care a căzut turnul din Siloe şi i-a ucis erau mai vinovaţi decât toţi ceilalţi oameni care locuiau în Ierusalim? 5 Vă spun: nicidecum! Dar dacă nu vă convertiţi, cu toţii veţi pieri la fel”. 6 Apoi le-a spus această parabolă: “Un om a plantat un smochin în via sa şi a venit să caute fructe în el, dar nu a găsit 7 şi i-a spus viticultorului: «Iată, sunt trei ani de când vin să caut fructe în smochinul acesta, dar nu găsesc. Taie-l! De ce să mai secătuiască pământul?» 8 Acesta, răspunzând, i-a zis: «Stăpâne, mai lasă-l şi anul acesta pentru ca să-l sap de jur împrejur şi să-i pun gunoi la rădăcină! 9 Poate va face fructe la anul. Dacă nu, îl vei tăia»”.
Cuvântul Domnului
RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR
În psalmul de astăzi am auzit că Domnul e milostiv și iubitor, ușor la mânie și bogat în milostivire. Să ne rugăm Lui cu credință și încredere pentru nevoile noastre, ale celor din dieceza noastră și ale celor din familia și parohia noastră. Să spunem împreună:
R: Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca asemenea lui Moise, Dumnezeu să ne ajute să păstrăm poruncile sale și să ascultăm de voința sa în toate. R.
- Ne rugăm ca Domnul să ne ierte păcatele, și să ne de-a harul de a evita ispita și păcatul pentru a rămâne fideli evangheliei. R.
- Ne rugăm și pentru cei a căror vieți au fost afectate de amărăciune, relații distruse sau chiar ură, ca ei să aibă parte de iubirea lui Dumnezeu prin grija iubitoare a celor din jurul lor. R.
- Ne rugăm ca credincioși din comunitatea noastră să fie mai angajați și activi, din moment ce cu toți împărtășim aceiași preoție a lui Cristos prin botezul primit. R.
- Ne rugăm pentru bolnavi din comunitatea noastră și pentru cei care se simt singuri și neiubiți, ca Dumnezeu să le atingă viețile prin binele pe care îl facem pentru ei. v
- Ne amintim și de toți răposați noștri, ca Domnul să îi conducă în bucuria plinătății vieții în prezența sa. R.
Tată ceresc, aducem acum toate aceste rugăciuni ale noastre în fața ta încrezători că tu ne vei asculta toate aceste rugăciuni ale noastre făcute cu credință. Prin Cristos Domnul nostru. Amin
Asupra Darurilor
Ant. la Împărtăşanie Cf. Ps 83,4-5
Vrabia îşi găseşte o casă şi rândunica un cuib, unde să-şi pună puii lor: altarele tale, Domnul oştirilor, regele meu şi Dumnezeul meu! Fericiţi sunt cei care locuiesc în casa ta, pentru că te pot lăuda mereu.
După Împărtășanie
Doamne, tu ne-ai dat chezăşia misterului ceresc şi ne-ai îndestulat încă de pe pământ cu pâinea de sus; te rugăm cu umilinţă, ca ceea ce s-a săvârşit acum în noi în mod tainic să se împlinească şi în faptele noastre. Prin Cristos, Domnul nostru.
Duminica a 3-a din Postul Mare (C) – 2
Ex 3, 1-8a.13-15
1Cor 10, 1-6.10-12
Lc 13,1-9
Povestea un preot că într-o bună zi pe când se întorcea acasă, s-a întâlnit pe drum cu unul din membri unei comunități ecleziale din acea localitate. Aceasta i-a spus preotului că chiar înainte de a celebra sărbătoarea patronului comunității lor, unii dintre membri acelei comunități ecleziale au decis să meargă la discotecă ca formă de strângere de fonduri pentru a putea îmbunătăți capela lor, chiar dacă reprezentatul lor nu a fost de acord cu această idee. Alți membri ai comunității ba chiar le spusese să nu se ducă însă în ciuda tuturor acestor obiecții ei tot s-au dus, iar planul cu discoteca a fost pus în aplicare. Ceea ce s-a întâmplat apoi, conform acestei persoane, în acea noapte cu discoteca a veni o ploaie torențială. Și-au primit pedeapsa pentru ca s-au dus la discotecă, spunea aceasta. Ori de câte ori avem parte de unele accidente sau tragedii personale, le considerăm ca pe o pedeapsă sau ca pe o judecată ce vine de la Dumnezeu?
Dacă stăm să privim în jur, vom observa că natura are un mod automat de a se confrunta singură cu cei care abuzează de echilibrul natural al vieții. Ea 
funcționează pe legea cauzei și a efectului. De exemplu, atunci când o persoană mănâncă prea mult, automat va avea probleme cu stomacul sau va începe să sufere de obezitate. Dacă bea sau fumează prea mult, își va pune în pericol sănătatea. Dacă se va apuca de droguri interzise, va avea parte de dependență.
Viața morală are și ea parte de această lege a cauzei și a efectului. Dacă un om se duce la prostituate cu siguranță se va alege cu SIDA, sau va contracta boala Imun-o suficienței AIDS sau multe alte boli venerice. Dacă începe să umble cu persoane rele precum mafia sau criminali sau alți asemenea, atunci va ajunge să fie omorât de proprii săi așa ziși prieteni sau dacă nu chiar de lege.
În momentul în care vulcanul Etna din sudul Italiei, a erupt din nou luna trecută, aruncând în aer o coloană de fum gros înaltă de opt km, împreună cu lavă fierbinte și cu gaze, unii au considerat că aceasta s-a întâmplat din cauza păcatelor grave ale oamenilor care se află în acele zone.
Apoi, în alte părți de pe glob, când un taifun a lovit cu brutalitate provocând inundații grave și severe asupra unui oraș și a satelor din jurul lui, dar și alte taifunuri care au devastat alte orașe și provincii, unii oameni au atribuit aceste taifunuri distructive pe răzbunarea lui Dumnezeu asupra oamenilor care încă refuză să se căiască. Iar exemplele pot continua la nesfârșit cu tragedii sau diverse boli grave din viața noastră sau a altora.
Însă întrebarea cu care aș dori să continui este, Toate aceste tragedii sau boli provin ele cu adevărat de la Dumnezeu? Dumnezeu ne-a oferit atât de multe ocazii în care noi putem face binele însă noi le tot evităm și le ignorăm. Oare ne va condamna și pedepsi Dumnezeu? Răspunsul lui Isus pentru această întrebare e un foarte mare DA! Însă pedeapsa noastră nu va veni de la El ci va veni de la noi fiindcă Dumnezeu e răbdător, fidel, iubitor, bun și va face tot ceea ce îi va sta în putință pentru a ne mai oferi o altă șansă. Dacă noi continuăm să fim încăpățânați, neascultători și răsfățați, atunci noi suntem cei vinovați pentru toate aceste tragedii de care avem parte.
Isus in textul evangheliei de astăzi ne vorbește despre judecata, pedeapsă și răspunde la două situații particulare. Lui Isus i se spune despre crimele nemiloase ale unor galileeni de către soldați lui Pilat pe când aceștia se aflau chiar în timpul unei jertfe rituale din templul din Ierusalim. Victimele cel mai probabil erau niște agitatori politici sau cum le mai spunem noi rebeli sau protestatari agresivi.
Celălalt incident ținea însă de un accident de construcție care aparent a avut loc chiar în apropierea templului în timpul construirii unui apeduct. Aparent, acest proiect era unul urât de iudei fiindcă fondurile templului erau furate de Pilat pentru a-și finanța apeductul. Așa că cu siguranță acești oameni erau văzuți de restul iudeilor ca niște păcătoși pentru că au avut parte de un asemenea ghinion și că Dumnezeu e cel care i-a pedepsit.
Isus însă nu este de acord cu aceste credințe și concepte iudaice precum că toate tragediile și nenorocirile provin ca pedeapsă din partea lui Dumnezeu sau că dacă noi avem parte de noroc bun, atunci acesta e o recompensă de la Dumnezeu pentru o viață bună și corectă. Pentru evrei, dacă casa ta ardea până în temelii sau dacă ți se năștea un copil cu o boală mintală sau un defect fizic sau soțul tău murea de tânăr sau aveai o boală, atunci acestea erau semne că Dumnezeu te-a pedepsit pentru păcatele pe care le-ai comis. Însă Isus le spune NU! Nu trebuie să legăm păcatele de tragedii sau nenorociri.
Cine suntem noi să judecăm? Nu noi suntem cei care trebuie să judece oameni pentru păcatele lor. Numai Dumnezeu cunoaște cu adevărat ce este în inima omului. Acești oameni care au pierit nu erau păcătoși mai mari chiar și decât noi cei prezenți aici. Poate că erau mai sfinți decât noi. De asemenea, Dumnezeu nu este un Dumnezeu răzbunător, gata să pedepsească pe oricine încalcă legea sa. El este un Dumnezeu plin de compasiune care îi caută pe cei păcătoși.
Chiar și oameni din Vechiul Testament au acceptat enorm de greu faptul că tragediile și nenorocire provin de la Dumnezeu. Ei vedeau cum oameni răi
prosperă și au văzut cum oameni buni sufereau și aveau parte de tot felul de boli.
Ba chiar putem să dăm fiecare dintre noi propriul său exemplu în care oameni buni suferă iar tragediile lor nu sunt deloc un rezultat al vrunui păcat secret. Apoi sunt oameni a căror păcate sunt văzute public de toți și totuși ei tot se bucură din plin de tot ceea ce le oferă viața. Un exemplu clar e chiar războiul din țara noastră vecină Ucraina. De ce oare au parte oameni de acolo de o asemenea tragedie și nenorocire? Fiindcă sunt păcătoși iar Putin, președintele Rusiei ar fi sfânt și îi pedepsește în numele lui Dumnezeu?
Un lucru e clar că toate aceste nenorociri și tragedii care au loc la fiecare dintre noi sunt o invitație din partea lui Dumnezeu la convertire. Zi de zi, creștinul trebui să privească în el însuși pentru a vedea dacă e drept în fața lui Dumnezeu. Acesta e motivul pentru care Isus a spus astăzi de două ori, dacă nu vă convertiţi, cu toţii veţi pieri la fel” (v.3.5).
Cuvântul convertire tradus înseamnă să te întorci înapoi sau să te dai un pas înapoi. Înseamnă că persoana s-a îndepărtat de calea cea dreaptă și că va cădea într-un pericol de moarte dacă nu se întoarce. Înseamnă că trebuie să te întorci, să dai înapoi lui Dumnezeu ceea ce i se datorează lui. Iar el așteaptă roadele pe care noi le produce de la această întoarcere înapoi la El. nu e limitată sau măsurată de lacrimile pe care noi le vărsăm ci de roadele unei vieții reînnoite: iubirea, pacea, răbdarea, blândețea, generozitatea, credința, bunătatea și controlul de sine (cf. Gal 5,2), pe care noi le facem.
Inima este cea mai profundă parte la o persoană, ea este locul deciziilor din care emană acțiunile noastre. Scriptura face adesea referință la ea ca Ființa noastră cea mai profundă pe când noi o numim simplu inima. Ori de câte ori o convertire nu provine din inimă, din centrul ființei noastre, convertirea nu poate fi adevărată. E doar o slujire a buzelor fiindcă inima e departe de Dumnezeu. Iar convertirile nu sunt ușoare. Ea începe cu examinarea propriei persoane, un proces pe care nimeni nu îl poate face pentru tine și un proces pe care nu se va încheia niciodată, adică admiterea greșelilor noastre.
Și voi încheia cu ceea ce ne-a spus Isus astăzi, dacă nu vă convertiţi, cu toţii veţi pieri la fel” (v.3.5). Amin
Alte teme de predici sau cateheze
- Chemarea și recunoștința.
- Semnificația vocației.
- Cinstea față de numele lui Dumnezeu.
- Harul perseverenței.
- Înțelegerea convertirii în curs.
- Pericolul mulțumirii de sine.
- Citarea evenimentelor contemporane care ne-au învățat o adevărată lecție morală.
- În ce parte a vieții mele e nevoie cel mai mult de o reformă?
Duminica a 3-a din Postul Mare (C) – 2
Ex 3, 1-8a.13-15 1Cor 10, 1-6.10-12 Lc 13,1-9 Povestea un preot că într-o bună zi pe când se întorcea acasă, s-a întâlnit pe drum cu unul din membri unei comunități
Duminica a 3-a din Postul Mare (C) – 1
Isus, în textul evangheliei de astăzi le-a spus unui grup de oameni care l-au întrebat despre starea acelor două grupuri de oameni uciși în cele două recente tragedii din Ierusalim si Siloe. ...
