Joi din săptămâna a 13-a de peste an
Sf. Aron, fratele lui Moise
Culoare: verde
Psaltire: I
Liturghie la alegere
prefaţă comună
Gen 22,1-19
Ps 114
Mt 9,1-8
Ant. la intrare Ps 46,2
Toate popoarele, bateţi din palme, aclamaţi-l pe Dumnezeu cu strigăte de bucurie!
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule, tu ne-ai înfiat prin harul tău şi ne-ai făcut fii ai luminii: nu îngădui să fim învăluiţi de întunericul greşelii, ci păstrează-ne pururi în strălucirea adevărului. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Jertfa patriarhului nostru Abraham.
Citire din cartea Genezei 22,1-19
În zilele acelea, Dumnezeu l-a pus la încercare pe Abraham şi i-a zis: “Abraham!” El a răspuns: “Iată-mă!” 2 I-a zis: “Ia-l pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care îl iubeşti, pe Isaac, şi du-te în ţinutul Moria şi adu-mi-l acolo ca ardere de tot pe un munte pe care ţi-l voi arăta eu!” 3 Abraham s-a sculat dis-de-dimineaţă, şi-a legat măgarul şi a luat cu el doi slujitori şi pe Isaac, fiul său. A tăiat lemnele pentru arderea de tot, s-a ridicat şi a plecat spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu. 4 A treia zi, Abraham şi-a ridicat ochii şi a văzut locul de departe. 5 Le-a zis Abraham slujitorilor săi: “Rămâneţi aici cu măgarul, iar eu şi tânărul ne ducem până acolo; ne vom prosterna şi după aceea ne vom întoarce la voi!” 6 Abraham a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus pe umerii lui Isaac, fiul său; a luat în mâna sa focul şi cuţitul şi au plecat amândoi împreună. 7 Isaac i-a spus lui Abraham, tatăl său: “Tată!”, iar el a răspuns: “Iată-mă, fiul meu!” Şi a spus: “Iată focul şi lemnele! Dar unde este animalul pentru jertfă?” 8 Abraham a zis: “Dumnezeu va avea grijă el de mielul pentru arderea de tot, fiul meu!” Au mers amândoi, împreună, 9 şi au ajuns la locul pe care li-l spusese Dumnezeu. Abraham a zidit acolo altarul şi a aşezat lemnele; l-a legat pe Isaac, fiul său şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor. 10 Abraham şi-a întins mâna şi a luat cuţitul ca să-l înjunghie pe fiul său. 11 Atunci îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: “Abraham, Abraham!” El a spus: “Iată-mă!” 12 Şi i-a zis: “Să nu-ţi ridica mâna asupra tânărului şi să nu-i faci niciun rău, căci acum ştiu că te temi de Dumnezeu şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu pentru mine!” 13 Abraham şi-a ridicat ochii, a privit şi, iată, un berbec era în spatele lui, prins cu coarnele într-un tufiş! Abraham s-a dus, a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său. 14 Abraham a numit locul acela: “Dumnezeu va vedea”; de acea se zice şi astăzi: “pe munte Domnul se arată”. 15 Îngerul Domnului l-a chemat din cer a doua oară pe Abraham 16 şi i-a zis: “Mă jur pe mine însumi – oracolul Domnului – pentru că ai făcut lucrul acesta şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu, 17 te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi descendenţa, ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării, şi descendenţa ta va stăpâni cetăţile duşmanilor săi. 18 Prin descendenţa ta vor fi binecuvântate toate neamurile pământului, pentru că ai ascultat de glasul meu”. 19 Abraham s-a întors la servitorii săi, s-au ridicat şi au plecat împreună la Beer-Şeba. Şi a locuit Abraham la Beer-Şeba.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 114-115(116),1-2.3ac-4.5-6.8-9 (R.: 9)
R.: Voi umbla înaintea Domnului pe pământul celor vii.
sau:
Aleluia.
1 Îl iubesc pe Domnul,
pentru că ascultă glasul rugăciunii mele.
2 El îşi pleacă urechea spre mine,
în ziua în care l-am chemat. R.
3ac Mă împresurau lanţurile morţii
mă chinuiau tristeţea şi suferinţa.
4 Am invocat numele Domnului:
“Doamne, salvează-mi sufletul!” R.
5 Domnul este milostiv şi drept,
Dumnezeul nostru este plin de îndurare.
6 Domnul îi ocroteşte pe cei nepricepuţi:
am fost lipsit de putere, şi el m-a mântuit. R.
8 El mi-a salvat sufletul de la moarte,
a ferit ochii mei de lacrimi,
picioarele mele de poticnire.
9 Voi umbla înaintea Domnului pe pământul celor vii. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 2Cor 5,19
(Aleluia) Dumnezeu era în Cristos împăcând lumea cu sine, şi punând în noi cuvântul reconcilierii. (Aleluia)
EVANGHELIA
Îl preamăreau pe Dumnezeu, care dă oamenilor o astfel de putere.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 9,1-8
În acel timp, urcându-se în barcă, Isus a trecut dincolo şi a ajuns în cetatea sa. 2 Şi iată că au adus la el un paralizat care zăcea pe o targă! Iar Isus, văzând credinţa lor, i-a spus paralizatului: “Curaj, fiule! Păcatele îţi sunt iertate”. 3 Atunci unii dintre cărturari spuneau între ei: “Acesta spune blasfemii”. 4 Isus, cunoscând gândurile lor, a zis: “De ce gândiţi rău în inimile voastre? 5 Ce este mai uşor să spun: «Păcatele îţi sunt iertate» sau să spun: «Ridică-te şi umblă!»? 6 Dar ca să ştiţi că Fiul Omului are puterea de a ierta păcatele pe pământ”, i-a spus paralizatului: “Ridică-te, ia-ţi targa şi du-te la casa ta!” 7 Atunci, paralizatul, ridicându-se, s-a dus acasă. 8 Văzând aceasta, mulţimile au fost cuprinse de teamă şi îl glorificau pe Dumnezeu, care dă oamenilor o astfel de putere.
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioși
Fraților preaiubiți, astăzi sfântul părinte papa Francisc adună lideri creștini din Liban, catolici, ortodocși și protestanți, la Vatican, pentru o zi de rugăciune împreună pentru darul păcii și al stabilități. Să ne rugăm și noi împreună cu ei spunând:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca întreaga Biserică să fie unită în rugăciune cu lideri creștini din Liban, pentru oameni acelei țări care suferă de haos politic și economic, a efectelor pandemiei, și a numeroșilor refugiați din Palestina, Israel și Siria și a distrugilor provocate de exploziile chimice de anul trecut. R.
- Ne rugăm ca creștini din Liban să crească în unitatea duhului, să ajungă la frați lor musulmani pentru a promova împreună libertatea religioasă în ținutul lor. R.
- Ne rugăm ca cei care sunt paralizați, alături de cei care au dificultăți în a merge, să cunoască că Cristos e cu ei, și că le poată înălța duhul asemenea aripilor de vultur. R.
- Ne rugăm pentru toate cadrele medicale, ca ei să continue să îi asiste pe cei care trebuie să învețe să umble din nou după accidente, atacuri sau operații. R.
- Ne rugăm ca voința lui Abraham de a-și jertfi propriul fiu Isaac să fie văzută de creștini ca un simbol al jertfei lui Isus, prin care omenirea a fost răscumpărată și mântuită. R.
- Ne rugăm ca toți răposați noștri să simtă bucuria iertării lui Dumnezeu. R.
Doamne Dumnezeul nostru, ajută-ne te rugăm să umblăm mereu în prezența ta până când vom ajunge și noi în casa ta cerească unde Cristos domnește. Tu care viețuiești și domnești în toți veci vecilor. Amin
Asupra Darurilor
Dumnezeule, care, prin tainele tale, lucrezi cu putere mântuirea noastră, dă-ne, te rugăm, harul, ca, prin slujirea noastră, să răspundem la sfinţenia darurilor tale. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtășanie Cf. Ps 102,1
Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul şi tot ce este în mine să binecuvânteze numele său cel sfânt!
După Împărtășanie
Te rugăm, Doamne, ca trupul şi sângele lui Cristos, pe care ţi le-am oferit ca jertfă şi le-am primit ca hrană, să fie pentru noi izvor de viaţă nouă, pentru ca, rămânând mereu uniţi cu tine în iubire, să aducem roade care să dăinuie de-a pururi. Prin Cristos, Domnul nostru.
Joi din săptămâna a 13-a de peste an – 4
Mt 9,1-8
Vindecarea unui paralizat
Robert Muller sugerase următorul program prin care cu toți putem dobândi o inimă cu adevărat iertătoare:
Duminică: Iartă-te pe tine însuși.
Luni: Iartă-ți familia.
Marţi: Iartă-ți prieteni și asociați.
Miercuri: Iartă marile companii din țara ta.
Joi: Iartă marile companii culturale din țara ta.
Vineri: Iartă politicieni din țara ta.
Sâmbătă: Iartă celelalte națiuni.
Numai cei curajoși știu cum să ierte. O persoană lașă nu iartă niciodată. Nu e în natura lui să ierte.
În textul evangheliei de astăzi, am văzut că oameni au adus la Isus un om paralizat, ce zăcea pe o targă. Când a văzut Isus credința lor, i-a spus paraliticului Curaj, fiule! Păcatele îţi sunt iertate. Aceste cuvinte ale lui Isus, cu siguranță, nouă nu ni se par extraordinare, iar asta fiindcă suntem foarte obișnuiți ca păcatele noastre să fie iertate. Mergem la spovadă și ne mărturisim păcatele preotului după care primim iertarea, dezlegarea pentru ele. Însă conform unui, preot într-o omilie de a sa, ceea ce trebuie noi să vedem este faptul că, datorită faptului că păcatele i-au fost iertate, a fost vindecat paraliticul. Prin urmare, în momentul în care păcătuim noi nu facem nimic altceva decât să ne paralizăm pe noi înșine. Nu ne paralizăm din punct de vedere fizic ci din punct de vedere spiritual. Când păcătuim, în interiorul nostru, are loc un efect iar acea zonă a păcatului devine paralizată. Altcineva obișnuia să spună că este imposibil ca cineva care se află în stare de păcat de moarte să gândească limpede.
De aceea vă invit să reflectăm asupra acestei afirmații. În zona în care păcătuim, suntem orbi, suntem paralizați astfel încât nu vom avea cum să acționăm în mod corespunzător și nu vom avea cum să gândim limpede.
Însă în momentul în care unii dintre cărturari aud despre ceea ce spusese Isus, ei i-au spus Acesta spune blasfemii. Sunt de părere că ei credeau că Isus îl insulta pe Dumnezeu. Că numai Dumnezeu poate ierta păcatele și că noi nu avem dreptul, ca ființe umane, să iertăm păcatele altora. Însă cu toți știm că și noi trebuie să iertăm fiindcă și noi la rândul nostru suntem iertați de Dumnezeu.
De ce ar trebui să iertăm? Adesea iertăm pentru că iertarea nu e ceva ce o facem pentru ceilalți, ci e ceva ce o facem pentru noi înșine. Cei care nu îi iartă pe ceilalți, care nu iartă cu ușurință, sau care nu iartă nici măcar în cele mici, puțin câte puțin încep să devină plini de amărăciune.
De asemenea, dacă nu iertăm deloc, și dacă suntem plini numai de sentimente negative, și dacă nu lucrăm la găsirea unei soluții rezonabile, atunci ducem cu noi toate acele răni, mânie, frică și dezamăgire din interiorul nostru. Chiar dacă noi credem și spunem că suntem Ok, chiar dacă ne punem o mască socială, realitatea de fapt e că atunci când refuzăm să iertăm și începem o nouă zi, bagajul negativ devine o parte a noastră care ne încețoșează vederea și face ca percepția noastră a lumii și a celor din jurul nostru să fie distorsionată. O atitudine neiertătoare nu doar că ne afectează emoțional, ci și fizic și spiritual.
Pentru mine personal, cel mai mare exemplu de iertare a fost cel al lui Isus. El nu a fost vinovat de nici o crimă sau faptă rea ori greșită, și totuși a fost răstignit pe cruce pentru păcatul meu și al tău. Ar fi putut cu ușurință să îi blesteme pe cei care l-au persecutat însă el a spus doar atât: Tată iartă-i…Amin
Alte teme omiletice și catehetice
- Măreția lui Abraham și a lui Isus: ascultarea completă.
- Purtători paraliticului: însoțitori în suferință.
- Iertarea păcatelor și puterea lui Dumnezeu.
Joi din săptămâna a 13-a de peste an – 4
Mt 9,1-8 Vindecarea unui paralizat Robert Muller sugerase următorul program prin care cu toți putem dobândi o inimă cu adevărat iertătoare: Duminică: Iartă-te pe tine însuși. Luni: Iartă-ți familia. Marţi:
Joi din săptămâna a 13-a de peste an – 3
Ceapa este apreciată pentru beneficiile de sănătate pe care le furnizează, însă nu și pentru mirosul ei înțepător care se lipește te tot ce o înconjoară....
Joi din săptămâna a 13-a de peste an – 2
Ori de câte ori suntem loviți de boli, de obicei ne vindecăm iar. însă acest lucru e diferit în cazul persoanelor cu dizabilități. Ei merg prin viață cu dificultatea lor. Se estimează faptul că aproximativ 10% din populația globului s-a născut cu dizabilități. De obicei nu ei sunt cei care se...
Joi din săptămâna a 13-a de peste an – 1
În textul evangheliei pe care îl vom auzi astăzi, vom vedea că oameni au adus la Isus un om paralizat, ce zăcea pe o targă...