luni, 12 octombrie 2020

Luni din săptămâna a 28-a de peste an

Ss. Serafim, călug.; Felix al IV-lea, pp.

Culoare:    verde 
Psaltire
:    IV

Liturghie la alegere,
prefaţă comună

Gal 4,22-24.26-27.31-5,1
Ps 112
Lc 11,29-32

LECTURA I

Noi nu suntem copiii servitoarei, ci ai celei libere.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Galateni 4,22-24.26-27.31-5,1
Fraţilor, este scris că Abraham a avut doi fii: unul din sclavă şi unul din femeia liberă. 23 Însă cel din sclavă este născut după trup, pe când cel din femeia liberă este prin promisiune. 24 Acestea sunt alegorii. Căci ele sunt două testamente: unul de pe muntele Sinai, care a născut sclavie. Aceasta este Agar. 26 Însă Ierusalimul de sus este liber şi este mama noastră. 27 Căci este scris: „Bucură-te, tu, care eşti sterilă şi care nu naşti, chiuie de bucurie şi strigă, tu, care nu simţi durerile naşterii! Căci mai mulţi copii are cea părăsită decât cea care are bărbat!” 31 De aceea, fraţilor, noi nu suntem copiii servitoarei, ci ai celei libere. 5,1 Pentru libertate ne-a eliberat Cristos. Aşadar, rămâneţi tari şi nu luaţi din nou jugul sclaviei!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 112(113),1-2.3-4.5a şi 6-7 (R.: 2)
R.: Fie numele Domnului binecuvântat, de acum şi până în veac!

1 Lăudaţi, slujitori ai Domnului,
lăudaţi numele Domnului!
2 Fie numele Domnului binecuvântat,
de acum şi până în veac! R.

3 De la răsăritul şi până la apusul soarelui,
fie numele Domnului lăudat!
4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate neamurile,
gloria lui este mai presus de ceruri. R.

5a Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru,
6 care îşi pleacă privirea să vadă ce se petrece în cer şi pe pământ?
7 El ridică pe cel slab din ţărână,
înalţă din mizerie pe cel sărman. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE            cf. Ps 94(95),8ab

(Aleluia) Astăzi nu vă împietriţi inimile, ci ascultaţi glasul Domnului!  (Aleluia)

EVANGHELIA

Acestei generaţii nu i se va da alt semn, decât semnul lui Iona.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 11,29-32
În acel timp, pe când mulţimea se îngrămădea în jurul lui, Isus a început să le spună: „Această generaţie este o generaţie rea; caută un semn, dar nu i se va da alt semn decât semnul lui Iona. 30 Căci aşa cum Iona a devenit un semn pentru niniviteni, tot aşa va fi Fiul Omului pentru această generaţie. 31 Regina din Sud se va ridica la judecată cu oamenii acestei generaţii şi-i va condamna, pentru că ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon şi, iată, aici este unul mai mare decât Solomon! 32 Oamenii din Ninive se vor ridica la judecată cu generaţia aceasta şi o vor condamna, pentru că ei s-au convertit la predica lui Iona şi, iată, aici este unul mai mare decât Iona”.

Cuvântul Domnului

Luni din săptămâna a 28-a de peste an – 3

Lc 11,29-32

Cererea unui semn

Iubim miracolele. Când auzim, de exemplu, că ochii unei statui a sfintei Fecioare Maria plânge cu lacrimi de sânge sau că a apărut unei anumite persoane, imediat fugim în acel loc și cerem un miracol. Doar priviți la numeroasele cruciade după miracole ce loc peste tot prin lume. Privi-ți la numeroasele grupuri spirituale organizate de lideri care susțin că vindecă boli și că fac lucruri excepționale.

În textul evangheliei de astăzi, oameni îi cer lui Isus un semn, un miracol pentru a dovedi că el este cu adevărat Mesia trimis de Dumnezeu. Însă Isus nu le dă nici un semn decât semnul care i-a fost dat lui Iona, omul care a fost trimis la Ninive pentru a predica convertirea. Această mulțime nu urmărește cunoașterea învățăturilor lui Cristos ci doar satisfacerea unei curiozități însetată de minuni. Cristos cunoaște motivele pentru care s-au adunat. Ei au venit pentru a-l vedea făcând minuni pentru ca atunci când se întorc acasă să aibă ce să discute cu ceilalți. Spre diferență de regina din Sheba, un străin, care venise doar pentru a-și satisface curiozitatea în ceea ce privea înțelepciunea regelui Solomon însă care nu și-a lăsat mintea informată, mai ales în ceea ce privește cunoașterea adevăratului Dumnezeu și slujirea lui. Isus are mult mai multă înțelepciune și mult mai multă învățătură cerească decât se găsește în toate scrierile și cuvintele lui Solomon și totuși acești oameni nu acordă o prea mare atenție la ceea ce le spune Cristos cu toate că el este în mijlocul lor.

În pericopa evanghelică de astăzi Isus ne arată două lucruri. Primul, Isus le spune oamenilor din timpul său că marea și convingătoarea dovadă a faptului că Cristos a fost trimis este învierea sa din morți. Această înviere este simbolizată de profetul Ioan care a fost aruncat în mare, și care a stat trei zile în burta peștelui, după care a ieșit viu și a predicat pocăința Ninivitenilor. El le predică, fapt cu care îl depășește cu mult pe Iona profetul, mult mai puternic și totuși nici unul din acei oameni nu se întorc de la căile lor rele, asemenea oamenilor din Ninive.

Al doilea lucru, el le vorbește oamenilor despre semnul pe care îl așteaptă Dumnezeu de la noi prin care să ne dovedim credința. Această dovadă poate consta în practicarea serioasă a credinței noastre, de a crede și de a fi mereu gata să ne vestim credința și altora. Iar asta fiindcă Cristos nu doar că a predicat în cele patru colțuri ale templului și sinagogilor. El a predicat și în alte locuri. Apostoli săi au primit porunca să predice evanghelia la toate popoarele, și tot la fel și toți discipoli și cei care îl urmează.

În încheiere aș dori să împărtășesc cu voi o povestioară pe care am citit-o zilele acestea pe internet despre Isus și Satana. Isus și Satana se întreceau într-o bună zi care este cel mai bun la calculator. S-au așezat amândoi și au început să scrie. Au făcut toate tipurile de sarcini precum rapoarte, email-uri, au trimis fișiere, au downloadat.

Înainte de terminarea timpului, fulgere, tunete, ploaia a început să cadă iar curentul s-a și oprit. Satana a început să blesteme. Isus însă doar stătea. Când electricitatea a revenit Satana pierduse tot ceea ce făcuse. Însă Isus a început să printeze fișierele sale. Satana a strigat, Ai trișat.

Isus zâmbea pentru că el a făcut ceea ce Satana nu știa să facă, adică Isus salvează.

Acesta este cel mai mare semn, cel mai mare miracol pe care Isus ni-l dă nouă tuturor: că ne salvează. Amin