Luni din săptămâna a 21-a de peste an
Ss. Roza de Lima, fc. *; Flavian, ep.
Culoare: verde (alb)
Psaltire: I
Liturghie la alegere
prefaţă comună
1Tes 1,1-5.8b-10
Ps 149
Mt 23,13-22
Ant. la intrare Cf. Ps 85,1-3
Pleacă-ţi, Doamne, urechea şi răspunde-mi! Mântuieşte-l, Dumnezeule, pe slujitorul tău, care şi-a pus încrederea în tine. Ai milă de mine, Doamne, către tine strig toată ziua.
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule, care uneşti într-o singură voinţă cugetele celor ce cred în tine, dă-i poporului tău harul să iubească ceea ce porunceşti şi să dorească ceea ce făgăduieşti, pentru ca, în nestatornicia lumii acesteia, inimile noastre să fie ancorate acolo unde se află adevăratele bucurii. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
V-aţi întors la Dumnezeu de la idoli, ca să-l aşteptaţi pe Fiul său, pe care l-a înviat.
Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni 1,1-5.8b-10
Paul, Silvan şi Timotei, către Biserica tesalonicenilor, care este în Dumnezeu Tatăl şi în Domnul Isus Cristos: har vouă şi pace! 2 Îi mulţumim mereu lui Dumnezeu pentru voi toţi, pomenindu-vă fără încetare în rugăciunile noastre, 3 aducându-ne aminte de lucrarea credinţei voastre, de strădania iubirii şi de perseverenţa speranţei voastre în Isus Cristos înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru. 4 Noi cunoaştem, fraţi iubiţi de Dumnezeu, că aţi fost aleşi 5 pentru că evanghelia noastră n-a ajuns la voi numai prin cuvânt, ci şi prin putere, prin Duhul Sfânt şi prin convingerea deplină, după cum ştiţi că astfel am fost între voi şi pentru binele vostru. 8b Credinţa voastră în Dumnezeu s-a răspândit în toate locurile, aşa încât nu mai este nevoie ca noi să spunem ceva. 9 Ei înşişi povestesc ce fel de primire am avut la voi şi cum v-aţi întors la Dumnezeu de la idoli, ca să slujiţi Dumnezeului cel viu şi adevărat 10 şi să-l aşteptaţi pe Fiul său din ceruri, pe care el l-a înviat din morţi, pe Isus, cel care ne mântuieşte de mânia ce vine.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 149,1-2.3-4.5-6a şi 9b (R.: 4a)
R.: Domnului îi place de poporul său.
sau:
Aleluia.
1 Cântaţi Domnului un cântec nou,
lauda lui în adunarea credincioşilor săi!
2 Să se bucure Israel de creatorul său,
să tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor! R.
3 Să laude numele lui în dansuri,
să-i cânte psalmi cu tamburina şi cu harpa!
4 Căci Domnului îi place de poporul său
şi-i încoronează pe cei smeriţi cu mântuire. R.
5 Să tresalte de bucurie, în glorie, credincioşii lui,
să scoată strigăte de bucurie în aşternutul lor!
6a Gura să le fie plină de laudele Domnului;
9b aceasta este o cinste pentru toţi credincioşii lui. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 10,27
(Aleluia) Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc, iar ele mă urmează. (Aleluia)
EVANGHELIA
Vai vouă, călăuze oarbe!
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 23,13-22
În acel timp, Isus s-a adresat mulţimilor şi discipolilor săi, spunând: “Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi închideţi împărăţia cerurilor înaintea oamenilor: nici voi nu intraţi şi nici pe cei care ar voi să intre nu-i lăsaţi să intre. 14 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi devoraţi casele văduvelor şi vă rugaţi îndelung cu prefăcătorie! Pentru aceasta veţi primi o condamnare mai aspră. 15 Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor ipocriţi! Voi străbateţi marea şi uscatul ca să faceţi chiar şi numai un prozelit şi, când l-aţi găsit, îl sortiţi iadului, de două ori mai mult ca voi. 16 Vai vouă, călăuze oarbe care ziceţi: «Dacă cineva jură pe templu, nu-i nimic; dar, dacă cineva jură pe aurul templului, este dator să-l ţină!» 17 Proşti şi orbi! Ce este mai mare: aurul sau templul care sfinţeşte aurul? 18 Şi: «Dacă cineva jură pe altar, nu-i nimic; dar, dacă cineva jură pe ofranda de pe el, este dator să-l ţină!» 19 Orbilor! Ce este mai mare: ofranda sau altarul care sfinţeşte darul? 20 Aşadar, cine jură pe altar jură pe el şi pe tot ce se află pe el. 21 Iar cine jură pe templu jură pe el şi pe cel care locuieşte în el. 22 Şi cine jură pe cer jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe cel care şade pe el”.
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioși
Fraților preaiubiți, în textul evangheliei de astăzi am auzit cum Isus i-a avertizat pe cei aflați în funcții de conducere de ipocrizia prin care spun un lucru dar în realitate ei fac exact opusul. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca noi să ne ferim din a face promisiunii false, pentru ca să dăm dovadă de integritate în tot ceea ce spunem. R.
- Ne rugăm ca noi, asemenea sfântului Paul, să îi amintim pe cei de lângă noi în rugăciunile noastre de mulțumire. R.
- Ne rugăm ca noi să ne punem credința în practică, muncind pentru iubire și perseverând cu speranță. R.
- Ne rugăm ca sfințenia vieții sfintei Roza de Lima să ne ajute să vedem adevăratele priorități din viața noastră. R.
- Ne rugăm ca toate națiunile pământului să lucreze împreună pentru eliminarea traficului uman și a altor forme de sclavie și pentru ca acest secol să continue să persevereze cu energie și determinare. R.
- Ne rugăm ca toți răposați noștri să fie primiți în casa Tatălui Veșnic. R.
Veșnice Dumnezeule, ne rugăm ca toate faptele tale mărețe să fie transmise tuturor națiunilor pământului pentru ca astfel toți oameni să ajungă să se închine ție ca Dumnezeul cel viu, singurul și adevărat. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin
Asupra Darurilor
Prin jertfa pe care Cristos a adus-o o dată pentru totdeauna, tu ai făcut din noi, Doamne, fiii tăi, dobândindu-ţi un popor sfânt; binevoieşte a revărsa asupra Bisericii tale darul unităţii şi al păcii. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtășanie In 6,54
Cine mănâncă trupul meu şi bea sângele meu are viaţa veşnică, şi eu îl voi învia în ziua de apoi, spune Domnul.
După Împărtășanie
Te rugăm, Doamne, ca îndurarea ta să lucreze în noi şi să ne vindece pe deplin; transformă-ne şi înflăcărează-ne cu iubirea ta, ca să putem să-ţi fim plăcuţi în toate. Prin Cristos, Domnul nostru.
Luni din săptămâna a 21-a de peste an – 1
Mt 23,13-22
Denunțarea fariseilor și cărturarilor
Dumnezeu se va supăra pe tine. Acestea sunt cuvintele pe care le adresează destul de des părinți când ajung în pragul disperării din cauza unui copil obraznic. Cei drept e destul de înțeles reacția lor, mai ales dacă luăm în considerare presiunea la care un părinte este supus față de copilul său complet nepăsător. Ne se întâmplă nimic rău dacă spunem asta însă nu e corect să o spunem fiindcă am putea ajunge să creăm o imagine greșită asupra lui Isus în mintea copilului.
Însă în textul evangheliei de astăzi vedem cum Isus se enervează. El se ia de farisei pentru că pretindeau că ei sunt cei mai buni și cei mai învățați dintre toți, ba chiar îi și numește pe farisei ipocriți de două ori iar de trei ori le și spune vai vouă. Iar asta fiindcă în loc să încurajeze poporul ca să intre în ceruri, ei încuiau împărăția cerurilor din cauza superficialității lor, a legalismului și a ipocriziei. Într-adevăr, Isus se enervează într-un mod în care poate ne-aș șoca. Putem noi oare să spunem că părinți au justificare când se enervează pe copii lor? Răspunsul tot e nu. Mânia lui Isus nu a fost îndreptată spre copii. Ci adulți sunt cei pe care îi condamnă el. Adulți sunt cei care sunt ipocriți, care se folosesc de religie spre propriul lor profit. Ei sunt cei care se hrănesc pe ei înșiși în loc de turma ce le-a fost încredințată.
Cu alte cuvinte, Isus ne învață prin evanghelia de astăzi să evităm ipocrizia cărturarilor și a fariseilor. După cum spusese 
și un preot într-una din omiliile sale, că noi părem că suntem creștini devotați, în sensul că suntem ne îndeplinim toate datoriile religioase precum participarea la sfânta Liturghie, nu doar Duminica ci chiar zi de zi, că mergem la Spovadă regulat, că donăm foarte mulți bani Bisericii, că suntem membri ai unor asociații religioase. Însă dacă religiozitatea noastră e doar pentru a ne satisface dorințele și nu e însoțită de o devoțiune internă față de Dumnezeu, atunci religiozitatea noastră exterioară este complet inutilă.
Isus de două ori își numește oponenți ipocriți. Cuvântul grecesc pentru ipocriți este cel de hupocritai, un termen teatral desemnat actorilor. Cu alte cuvinte, termenul face referință la oameni care se comportă fals sau la conducători religioși care nu reușesc să își îndeplinească responsabilitatea față de popor sau par drepți și onești însă în interior sunt ne-onești, ne-ascultători.
Isus le spune oponenților lui vai vouă. Această expresie este mai mult una de milă dureroasă decât una de mânie. Isus se ia de farisei și cărturari prin a le spune vai vouă de trei ori doar în pasajul evangheliei de astăzi! Ceea ce l-a durut cel mai mult pe Domnul nu a fost păcătosul, sau prostituata sau vameșul și nici măcar săracul suflet care l-a trădat. Ci mânia sa s-a îndreptat spre cei care au fost trebuiau să asigure cale liberă oilor pierdute ale lui Isus și să le readucă înapoi la Dumnezeu. Isus îi numește îndrumători orbi, fără nici o preocupare reală față de bunăstarea spirituală a celor care îi urmează.
Cineva spusese că e destul de dificil să fii îndrumătorul spiritual în viața unei persoane. Când vine vorba de evaluarea proprie, noi putem fi destul de părtinitori din cauza emoțiilor sau a mândriei noastre. De aceea avem nevoie de un bun îndrumător. Unul dintre cele mai mari daruri pe care le primim e acela de a avea pe cineva care să ne orienteze în călătoria noastră de credință spre Dumnezeu. Să ne rugăm bunul Dumnezeu ca fiecare dintre noi să găsească o astfel de persoană.
În încheiere vă invit să ne examinăm pe noi înșine și să ne întrebăm: Ce fel de creștini suntem? Care este adevărata noastră intenție în împlinirea obligațiilor noastre ca și creștini catolici? Amin
Alte teme omiletice și catehetice
- Privilegiul adorării Dumnezeului cel viu.
- Distingerea priorităților în viața noastră de credință.
- Trăind în așteptarea sfârșitului timpului.
Luni din săptămâna a 21-a de peste an – 1
Mt 23,13-22 Denunțarea fariseilor și cărturarilor Dumnezeu se va supăra pe tine. Acestea sunt cuvintele pe care le adresează destul de des părinți când ajung în pragul disperării din cauza
