Marți din săptămâna a 13-a de peste an
Sf. Irineu, ep. m. **
Culoare: verde
Psaltire: I
Liturghie la alegere
prefaţă comună
Am 3,1-8;4,11-12
Ps 5
Mt 8,23-27
Ant. la intrare Ps 46,2
Toate popoarele, bateţi din pal-me, aclamaţi-l pe Dumnezeu cu strigăte de bucurie!
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule, tu ne-ai înfiat prin harul tău şi ne-ai făcut fii ai luminii: nu îngădui să fim învăluiţi de întunericul greşelii, ci păstrează-ne pururi în strălucirea adevărului. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Domnul Dumnezeu vorbeşte; cine nu va profeţi?
Citire din cartea profetului Amos 3,1-8; 4,11-12
Ascultaţi cuvântul acesta pe care îl spune Domnul împotriva voastră, fii ai lui Israel, împotriva întregii familii pe care am scos-o din ţara Egiptului! 2 Numai pe voi v-am cunoscut dintre toate familiile pământului; de aceea, vă voi pedepsi pentru toate nelegiuirile voastre. 3 Oare pot merge doi împreună fără ca să se cunoască? 4 Rage oare leul dacă nu are pradă? Îşi înalţă puiul de leu glasul din vizuina lui dacă nu a capturat ceva? 5 Cade oare pasărea în laţul de pe pământ dacă nu există o capcană pentru ea? Se ridică laţul de la pământ dacă nu a capturat ceva? 6 Dacă sună trâmbiţa în cetate, nu tremură poporul? Dacă se întâmplă un rău în cetate, nu lucrează Domnul? 7 Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să le reveleze planul său slujitorilor săi, profeţilor. 8 Leul rage; cine nu se va teme? Domnul Dumnezeu vorbeşte; cine nu va profeţi? 4,11 V-am lovit cum a lovit Dumnezeu Sodoma şi Gomora; aţi devenit ca un tăciune luat dintr-un foc, dar nu v-aţi întors la mine. 12 De aceea, aşa îţi voi face, Israel, pregăteşte-te, căci aceasta îţi voi face! Fii gata să-l întâlneşti pe Dumnezeul tău, Israel!
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 5,5-6a.6b-7.8 (R.: 9a)
R.: Călăuzeşte-mă, Doamne, în dreptatea ta!
5 Tu nu eşti un Dumnezeu căruia să-i placă nelegiuirea,
cel rău nu-şi află adăpost în preajma ta;
6a cei orgolioşi nu pot sta înaintea feţei tale. R.
6b Tu îi urăşti pe toţi cei care săvârşesc fărădelegea
7 şi-i nimiceşti pe cei care spun minciună.
Domnul îi dispreţuieşte pe cel care varsă sânge
şi pe cel care înşală. R.
8 Dar eu, prin îndurarea ta cea mare,
voi intra în casa ta
şi te voi adora cu teamă în templul tău cel sfânt. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Ps 129(130),5
(Aleluia) Eu nădăjduiesc în Domnul; sufletul meu speră în cuvântul său. (Aleluia)
EVANGHELIA
Ridicându-se, a certat vânturile şi marea şi s-a făcut linişte deplină.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 8,23-27
În acel timp, urcând Isus în barcă, discipolii lui l-au urmat. 24 Şi iată, a fost pe mare o furtună atât de puternică, încât barca era acoperită de valuri, iar el dormea! 25 Venind discipolii lui, l-au trezit, spunându-i: “Doamne, salvează-ne! Pierim”. 26 Dar el, le-a spus: “De ce sunteţi fricoşi, oameni cu puţină credinţă?” Atunci, ridicându-se, a certat vânturile şi marea şi s-a făcut linişte deplină. 27 Oamenii au fost cuprinşi de uimire şi spuneau: “Cine este acesta că şi vânturile şi marea ascultă de el?”
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioși
Fraților preaiubiți, în textul evangheliei de astăzi am văzut cum Isus a calmat furtuna de pe mare, ceea ce e un semn al faptului că el poate calma și furtunile din inimile și din viețile noastre. Să spunem împreună:
R.: Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm pentru toți cei a căror locuințe au fost distruse de cutremure de pământ, inundații și incendii, ca ei să nu fie uitați de cei din jurul lor în nevoile lor. R.
- Ne rugăm pentru cei care sunt profeți în Biserica de astăzi, ca noi să auzim în cuvintele lor și să vedem în viețile lor acțiunea Duhului care ne cheamă pe toți la unitate. R.
- Ne rugăm spiritul misionar al sfântului Irineu, care l-a purtat din Asia mică până în Franța secolului 2, să fie vie în Biserica de astăzi, care continuă să proclame vestea cea bună a lui Isus Cristos. R.
- Ne rugăm, prin mijlocirea sfântului Irineu, pentru o înțelegere mai bună a bunătății creației lui Dumnezeu, după cum a învățat el însuși în secolul 2. R.
- Ne rugăm pentru milioanele de oameni dispăruți ca refugiați din și în Siria și Ucraina, a căror vieți sunt acum trăite în neliniște. R.
- Ne rugăm ca toți credincioși noștri răposați, să se odihnească în pace. R.
Doamne Dumnezeul nostru, umple te rugăm inimile și mințile noastre cu iubirea ta pentru ca noi să putem umbla mereu după adevărul tău. Prin Cristos Domnul nostru. Amin
Asupra Darurilor
Ant. la Împărtășanie Cf. Ps 102,1
Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul şi tot ce este în mine să binecuvânteze numele său cel sfânt!
După Împărtășanie
Te rugăm, Doamne, ca trupul şi sângele lui Cristos, pe care ţi le-am oferit ca jertfă şi le-am primit ca hrană, să fie pentru noi izvor de viaţă nouă, pentru ca, rămânând mereu uniţi cu tine în iubire, să aducem roade care să dăinuie de-a pururi. Prin Cristos, Domnul nostru.ori se celebrează Euharistia să ne ducă la plinătatea răscumpărării. Prin Cristos, Domnul nostru.
Marți din săptămâna a 13-a de peste an – 1
Mt 8,23-27
Liniștirea furtunii de pe mare
Un profesor excentric, se gândea într-o zi să se distreze un picuț pe seama unui băiețel care citea o revistă religioasă, și i-a spus: Spune-mi, dragul meu băiat, unde se află Dumnezeu și îți văi dărui un măr.
Imediat băiatul s-a uitat în sus la profesor și i-a răspuns: Îți văi dărui o ladă întreagă de mere dacă îmi spui unde nu se află El.
Pasajul evangheliei de astăzi ne spune că Isus era adormit, probabil fiindcă, ca persoană umană, era extenuat după o zi de muncă intensă printre oameni lui. Până și valurile agitate ce loveau părțile laterale ale corabiei, nu reușeau să îl trezească. Însă discipolilor le era frică fiindcă se aflau în pericol, prin urmare l-au trezit pe Isus și i-au cerut să îi salveze fiindcă pier (v.25). Iar Isus, nu doar că calmează furtuna ci calmează și frica discipolilor care se aflau cu El în corabie. După ce Isus a calmat furtuna, le-a spus lor: De ce sunteți fricoși, oameni cu puțină credință? (v.26).
Prin urmare, pericopa evanghelică de astăzi ne reamintește faptul că trebuie să ne examinăm credința în relație cu fricile noastre. Un preot a spus odată: Credința înlătură frica iar frică înlătură credința. Da, noi toți credem că Isus este Dumnezeu însă trăim fiecare zi cu credința și încrederea că Isus cu adevărat deține controlul fiecărei situații de criză din viețile noastre? De câte ori îi cerem lui Dumnezeu ajutor în momentele de necaz iar dacă noi simțim că el nu ne răspunde imediat, spunem: Isuse, unde erai când aveam mai mare nevoie? Simțim că Isus doarme în momentele noastre de criză și de probleme.
Însă, de fapt aceasta dezvăluie doar credința noastră adormită în Isus, fiindcă Cristos este mereu prezent pentru noi. Definiția teologică a prezenței lui Dumnezeu este aceasta: Există două moduri prin care poți observa prezența lui Dumnezeu. Prima este aceea că Dumnezeu este prezent pentru noi, iar aceasta prin faptul că ne gândim la el, care în ochi credinței, ne uităm la ființa lui divină ca intim prezentă în locul în care ne aflăm noi. Această prezență se numește prezența imanentă a lui Dumnezeu. Cea de-a doua este aceea că noi suntem prezențe ale lui Dumnezeu, iar aceasta prin faptul că El ne vede și mereu are grijă și se uită la noi, astfel încât nimic să nu scape de sub supravegherea lui: cuvinte, fapte, gânduri, dorințe și intenții, și indiferent de locul în care vom fi, întotdeauna îl vom avea ca spectator, martor și judecător a tot ceea ce facem. Aceasta se numește prezența transcendentă a lui Dumnezeu. Iar noi, indiferent că facem binele sau răul, mereu va fi în prezența sa și în fața ochilor săi. Cu alte cuvinte, El nu doarme. Acesta este răspunsul la întrebarea tânărului nepot al unui preot, când l-a întrebat pe unchiul-preot: De ce îți este frică? Nu ai credință? Recunoaștem fiecare dintre noi, prezența Domnului alături, mai ales când ne întâlnim cu furtunile problemelor, durerilor și tentațiilor? Indiferent de momentul în care întâlnim probleme, Domnul se află acolo cu același mesaj liniștitor: Eu sunt, nu vă fie frică!
Credința pe care o vrea Dumnezeu de la noi se aseamănă cu povestea unei fetițe mici care se afla în interiorul unui autobuz, în cadrul unei călătorii lungi. Un om a observat-o pe fetiță că stătea singură, într-o margine a autobuzului, fiind neînsoțită, așa că bărbatul a întrebat-o: Draga mea fetiță, nu îți este frică să mergi singură în această călătorie lungă? Știi unde mergem? Fetița i-a răspuns: Domnule, Nu îmi este frică, fiindcă șoferul autobuzului este tatăl meu. Eu am încredere în Tatăl meu că mă va duce unde trebuie. Amin
Alte ideii de predici și cateheze
- Dreptatea lui Dumnezeu.
- Indiferența spirituală.
- Durerea necesită iertarea.
Marţi din săptămâna a 13-a de peste an – 3
Mare parte din discipoli lui Isus au fost pescari sezonieri în acele momente în care i-a găsit Cristos. Furtuna pe care au întâlnit-o pe mare cu siguranță nu era prima....
30 iunie – Primii Sfinți Martiri din Roma – 1
În Roma la câțiva ani după moartea lui Cristos deja existau o mulțime de creștini. Acestor creștini apostolul Paul le-a scris acea scrisoare către Romani....
Marți din săptămâna a 13-a de peste an – 2
Ceea ce dorește să ni se transmită astăzi, prin acest text evanghelic e că mereu va trebui să păstrăm în minte, cuvântul pe care Dumnezeu îl are pentru fiecare dintre noi. Iar dacă stăm să ascultăm...
Marți din săptămâna a 13-a de peste an – 1
Pasajul evangheliei de astăzi ne spune că Isus era adormit, probabil fiindcă, ca persoană umană, era extenuat după o zi de muncă intensă printre oameni lui.