miercuri, 14 octombrie 2020

Miercuri din săptămâna a 28-a de peste an

Sf. Calist I, pp. m. *

Culoare:    verde (roşu)
Psaltire
:    IV

Liturghie la alegere,
prefaţă comună

Gal 5,18-25
Ps 1
Lc 11,42-46

LECTURA I

Cei care sunt ai lui Cristos Isus şi-au răstignit
trupul împreună cu patimile şi poftele.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Galateni 5,18-25
Fraţilor, dacă sunteţi conduşi de Duh, nu mai sunteţi sub Lege. 19 De altfel, faptele trupului sunt cunoscute. Acestea sunt: desfrânarea, necurăţia, neruşinarea, 20 idolatria, vrăjitoria, duşmăniile, cearta, gelozia, mâniile, ambiţiile, discordiile, dezbinările, 21 invidiile, beţiile, orgiile şi cele asemănătoare acestora. Vă spun mai dinainte, aşa cum v-am mai spus, că cei care practică astfel de fapte nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu. 22 În schimb, rodul Duhului este: iubirea, bucuria, pacea, răbdarea, bunătatea, bunăvoinţa, fidelitatea, 23 blândeţea, cumpătarea. Împotriva faptelor de acest fel nu există Lege. 24 Căci cei care sunt ai lui Cristos Isus şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi poftele. 25 Dacă trăim prin Duh, să ne şi comportăm potrivit Duhului!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 1,1-2.3.4 şi 6 (R.: cf. In 8,12b)
R.: Cine te urmează pe tine, Doamne, va avea lumina vieţii.

1 Fericit omul care nu umblă după sfatul celor nelegiuiţi,
nu zăboveşte pe calea păcătoşilor
şi nu se aşază în adunarea celor care batjocoresc,
2 dar îşi găseşte plăcerea în legea Domnului
şi la legea lui cugetă ziua şi noaptea. R.

3 El este ca pomul sădit pe malul apei,
care dă rod la timpul potrivit;
frunzele lui nu se veştejesc
şi tot ceea ce face are succes. R.

4 Nu tot aşa este cu cei nelegiuiţi, nu tot aşa;
ei sunt ca pleava pe care o spulberă vântul.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi,
iar calea celor nelegiuiţi duce la pieire. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE        In 10,27

(Aleluia) Oile mele ascultă glasul meu, spune Domnul; eu le cunosc, iar ele mă urmează.  (Aleluia)

EVANGHELIA

Vai vouă, fariseilor! Vai vouă, învăţaţi ai Legii!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 11,42-46
În acel timp, Isus a spus: „Vai vouă, fariseilor, pentru că daţi zeciuială din mentă, din rută şi din toate ierburile, dar lăsaţi la o parte dreptatea şi iubirea lui Dumnezeu: acestea trebuia să le faceţi, iar pe acelea să nu le neglijaţi! 43 Vai vouă, fariseilor! Vă plac primul loc în sinagogi şi saluturile în pieţe. 44 Vai vouă, pentru că sunteţi ca mormintele care nu se văd şi oamenii calcă pe deasupra fără să ştie”. 45 Unul dintre învăţaţii Legii, răspunzând, i-a zis: „Învăţătorule, vorbind astfel, ne jigneşti şi pe noi!” 46 El i-a zis: „Vai şi vouă, învăţaţi ai Legii, pentru că îi încărcaţi pe oameni cu poveri greu de purtat, dar voi nici măcar cu unul dintre degetele voastre nu atingeţi aceste poveri”.

Cuvântul Domnului

Miercuri din săptămâna a 28-a de peste an – 2

Lc 11,42-46

Avertismente la adresa fariseilor și a învățaților legii

În textul evangheliei de astăzi am văzut cum Isus a folosit cuvinte destul de dure la adresa cărturarilor și a fariseilor, prin a le spune, vai vouă. Acesta este acel punct în care practicile lor religioase nu izvorau din iubirea față de Dumnezeu. Iar asta fiindcă ei nu reușeau să asculte cuvântul lui Dumnezeu și duceau oameni pe o cale greșită când ei de fapt trebuiau să îi conducă pe căile lui Dumnezeu. Au împărțit cele zece porunci și legile în mii de reguli și norme mici. Cereau și impuneau reguli greu de suportat care înlăturau adevărata importanță a religiei, aceea de al iubi pe Dumnezeu și pe aproapele. Ei îi conduceau pe oameni la fariseism și nu la Dumnezeu.

Și noi devenim asemenea acestor învățați ai legii ori de câte ori urmăm atitudinile ce le găsim printre noi, precum mânia, gelozia, dușmănia, ambițiile, imoralitatea, faptele indecente, închinarea la idoli, vrăjile, beția și orgiile.

 De fapt, în acel moment în care Isus i-a mustrat pe acești învățați ai legii, el scotea în evidență esența poruncii iubirii lui Dumnezeu și a aproapelui. Dumnezeu este iubire și tot ceea ce face el se revarsă din iubirea sa față de noi. Că iubirea este una de sacrificiu și ambele porunci îmbrățișează și ridică poverile altora.

Am dat de o poveste zilele acestea într-o carte intitulată, Câte o zi pe rând a lui Francis Kong despre un săritor în apă de la înălțime și despre experiența lui de neuitat. Un băiat tânăr care fusese crescut ca ateu se antrena din greu ca să devină un săritor olimpic în apă de la înălțime. Singura influență religioasă de care a avut parte în viața sa a venit de la prieteni săi creștini. Tânărul scafandru niciodată nu dăduse prea multă atenție predicii prietenilor săi însă le auzea destul de des.

Într-o noapte acest săritor în apă de la înălțime mersese la piscina din interiorul liceului din care făcea parte. Luminile erau toate închise însă cum tavanul era transparent iar luna era strălucitoare, se vedea destul de bine ca să poată exersa. Tânărul s-a urcat la cel mai înalt nivel existent după care și-a întors spatele la piscină și și-a desfăcut brațele însă în acel moment și-a văzut umbra pe perete. Umbra trupului său era sub formă de cruce. A ezitat un pic pentru a se gândi. Pentru prima oară știa că ceva se petrece.

Umbra crucii sale a fost prea puternică pentru el. A început apoi să își revizuiască viața iar acum, cel mai probabil pentru prima oară, a acceptat faptul că viața lui nu era deloc una împăcată și liniștită. El dorea o schimbare însă era atât de ciudat. Să ți se întâmple ceva asemănător chiar în mijlocul nopții sub lumina cerească.

În loc să sară a căzut în genunchi și i-a cerut lui Isus Cristos să vină în viața sa. În timp ce tânărul stătea acolo sus, omul de serviciu a și apărut și a aprins luminile.

Dacă acel tânăr ar fi sărit, atunci ar fi și murit, iar asta fiindcă în piscină nu era apă deloc. Piscina fusese golită pentru reparații.

Dumnezeu nu a dorit să îl lase. Iubirea sa era mai puternică și mai mare decât necredința tânărului. Acel tip de iubire o găsim numai la Dumnezeu motiv și pentru care va trebui să răspândim acea iubire a lui Dumnezeu tuturor oamenilor cu care ne întâlnim, prin a deveni adevărate mărturii de credință și iubire pentru ei.

Astfel, astăzi vă invit să reflectăm asupra unor cuvinte rostite de papa Paul al VI-lea, care spunea că De ceea ce are nevoie lumea acum e de martori. Dacă se întâmplă să fii un bun învățător e datorită faptului că ești un bun martor. Amin