Miercuri din săptămâna a 13-a de peste an – 1

Ant. la intrare        Ps 46,2

Toate popoarele, bateţi din palme, aclamaţi-l pe Dumnezeu cu strigăte de bucurie!

Rugăciunea Zilei

Nu se cuvine ca fiul acestei sclave să împartă moştenirea cu fiul meu Isaac.

Citire din cartea Genezei 21,5.8-20
În zilele acelea, Abraham era în vârstă de o sută de ani când i s-a născut fiul său Isaac. ⁸ Copilul a crescut şi a fost înţărcat. Abraham a făcut un mare ospăţ în ziua în care Isaac a fost înţărcat. ⁹ Sara l-a văzut râzând pe fiul pe care Agar egipteanca i-l născuse lui Abraham ¹⁰ şi i-a zis lui Abraham: “Alung- o pe această sclavă şi pe fiul ei, căci fiul acestei sclave nu va avea moştenire cu fiul meu Isaac!” ¹¹ Acest cuvânt a fost foarte rău în ochii lui Abraham, căci era vorba de fiul său. ¹² Dumnezeu i-a zis lui Abraham: “Să nu fie rău în ochii tăi pentru copilul şi pentru sclava ta! În tot ceea ce îţi spune Sara, ascultă de glasul ei, pentru că numai cei din Isaac se vor chema descendenţa ta. ¹³ Dar eu voi face un neam şi din fiul sclavei, căci şi el este urmaşul tău”. ¹⁴ Dimineaţa, Abraham s-a sculat, a luat pâine şi un burduf cu apă, i le-a dat lui Agar, le-a pus pe umerii ei, de asemenea, şi copilul şi i-a dat drumul. Ea a plecat şi a rătăcit în pustiul Beer-Şeba. ¹⁵ Când s-a terminat apa din burduf, a aşezat copilul sub un tufiş, ¹⁶ a mers şi s-a aşezat în faţa lui, depărtându-se ca la o bătaie de arc. Căci îşi spunea: “Să nu văd moartea copilului!” S-a aşezat în faţă, şi-a ridicat glasul şi a început să plângă. ¹⁷ Dumnezeu a auzit glasul copilului şi îngerul lui Dumnezeu a strigat-o din cer pe Agar şi i-a zis: “Ce ai tu, Agar? Nu te teme, pentru că Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde se află! ¹⁸ Scoală-te, ia copilul şi ţine-l cu mâna ta, căci eu voi face să fie din el un popor mare!” ¹⁹ Dumnezeu i-a deschis ochii şi ea a văzut un izvor de apă. Ea s-a dus, a umplut burduful cu apă şi i-a dat copilului să bea. ²⁰ Dumnezeu era cu copilul, care a crescut mare, a locuit în pustiu şi a devenit un mare arcaş.

Cuvântul Domnului

Ps 33(34),7-8.10-11.12-13 (R.: 7a)
R.: Cel sărac strigă şi Domnul îl ascultă.

⁷ Cel sărac a strigat şi Domnul l-a ascultat
şi l-a scăpat din toate strâmtorările sale.
⁸ Îngerul Domnului veghează lângă cei ce se tem de el
şi-i scapă din primejdie. R.

¹⁰ Temeţi-vă de Domnul, voi, sfinţii lui,
căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de el!
¹¹ Bogaţii au sărăcit şi îndură foame,
dar cei care îl caută pe Domnul nu duc lipsă de nimic. R.

¹² Veniţi, fiilor, ascultaţi-mă,
vă voi învăţa frica de Domnul!
¹³ Cine este omul care doreşte viaţa,
care doreşte zile multe ca să vadă binele? R.

(Aleluia) Tatăl a voit să ne dea naştere printr-un cuvânt al adevărului, ca să fim începutul creaturilor sale. (Aleluia)

Ai venit aici înainte de vreme, ca să ne chinuieşti?

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 8,28-34
În acel timp, ajungând pe malul celălalt, în ţinutul gadarenilor, pe Isus l-au întâmpinat doi posedaţi de diavoli ieşiţi din morminte; erau atât de violenţi încât nu putea nimeni să treacă pe drumul acela. ²⁹ Şi iată că ei strigau, zicând: “Ce ai cu noi, Fiu al lui Dumnezeu? Ai venit aici înainte de vreme ca să ne chinuieşti?” ³⁰ Nu departe de ei era o turmă mare de porci care păşteau. ³¹ Diavolii îl rugau, zicând: “Dacă ne alungi, trimite-ne în turma de porci!” ³² El le-a zis: “Mergeţi!” Ieşind din posedaţi, ei au intrat în porci şi, iată, toată turma s-a aruncat în mare de pe coasta abruptă şi a pierit în apă! ³³ Atunci paznicii au fugit şi, venind în cetate, au făcut cunoscute toate şi cele întâmplate cu posedaţii. ³⁴ Şi, iată, toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus şi, văzându-l, l-au rugat să plece din ţinutul lor.

Cuvântul Domnului

Rugăciunea credincioși

Adesea ne chinuim să înțelegem anumite părți ale istoriei poporului ales al lui Dumnezeu, mai ales acelea în care oameni sfinți și drepți par să acționeze fără dreptate sau milostivire. Însă protecția lui Dumnezeu oferită lui Hagar și lui Ismael ne asigură din nou de iubirea lui Dumnezeu pentru fiecare dintre noi. Să spunem împreună:

R. Ascultă-ne Doamne!

– Ne rugăm ca Biserica să nu neglijeze niciodată faptele de dreptate ci să fie o comunitate de integritate și slujire, respectând demnitatea tuturor. R.

– Ne rugăm ca sacrificiul pe care noi îl oferim acum pe altar să reflecte sinceritatea credinței și curăția inimii noastre. R.

– Ne rugăm ca noi toți să căutăm binele și nu răul, pentru ca astfel să putem trăi și menține dreptatea în toate relațiile noastre cu ceilalți. R.

– Ne rugăm ca noi să fim conștienți de influența răului Satanei în lume, și să rămânem cu Cristos rugându-ne necontenit pentru ce e bun, nobil și sfânt. R.

– Ne rugăm ca credința și puternicul curaj al primilor martiri creștini ai Romei, care au fost victimele împăratului Nero, să mijlocească pentru creștini timpului nostru care au parte de persecuții, refuzul libertății religioase și tratamente dure pentru credința lor. R.

– Ne rugăm ca toți răposați noștri să aibă parte în ceruri de vederea strălucită a feței lui Dumnezeu. R.

Doamne Dumnezeul nostru, fă te rugăm ca dreptatea ta să se reverse ca apa, iar integritatea asemenea unui izvor proaspăt și viu. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin

Dumnezeule, care, prin tainele tale, lucrezi cu putere mântuirea noastră, dă-ne, te rugăm, harul, ca, prin slujirea noastră, să răspundem la sfinţenia darurilor tale. Prin Cristos, Domnul nostru.

Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul şi tot ce este în mine să binecuvânteze numele său cel sfânt!