Miercuri din săptămâna a 17-a de peste an
Ss. Pantelimon, medic m.; Natalia şi îns., m.
Culoare: verde
Psaltire: I
Liturghie la alegere
prefaţă comună
Ier 15,10.16-21
Ps 58
Mt 13,44-46
Ant. la intrare Cf. Ps 67,6-7.36
Dumnezeu locuieşte în lăcaşul său cel sfânt; Dumnezeu îi adună pe toţi într-un gând în casa lui. El îi dă poporului său putere şi tărie.
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule, ocrotitorul celor ce nădăjduiesc în tine, fără tine nimic nu e deplin, nimic nu e sfânt; sporeşte-ţi îndurarea faţă de noi, pentru ca, prin puterea şi sub călăuzirea ta, astfel să ne folosim de bunurile trecătoare încât să ne bucurăm încă de pe acum de cele veşnice. Prin Dom-nul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Pentru ce este suferinţa mea fără sfârşit? Dacă te vei întoarce la mine, vei fi din nou slujitorul meu.
Citire din cartea profetului Ieremia 15,10.16-21
În zilele acelea, Ieremia s-a plâns: Vai de mine, mamă, că m-ai născut certăreţ şi arţăgos pentru toată ţara. Nu am dat cu împrumut şi nici nu m-au împrumutat, şi totuşi mă blestemă toţi. 16 Cuvintele tale au fost găsite, iar eu le-am devorat. Cuvintele tale au fost spre bucuria mea şi spre veselia inimii mele, pentru că numele tău este chemat asupra mea, Doamne Dumnezeule Sabaot. 17 Nu am stat în adunarea celor care batjocoresc şi nu m-am veselit. Înaintea mâinii tale am stat singur, pentru că m-ai umplut de indignare. 18 De ce să fie chinul meu fără sfârşit şi rana mea de nevindecat: refuză să se vindece. Eşti tu pentru mine ca un izvor fals, unde apa nu durează? 19 De aceea, aşa vorbeşte Domnul: dacă te vei întoarce, te voi lăsa să te întorci şi vei sta înaintea mea; dacă vei scoate ceea ce este valoros din ceea ce e fără valoare, vei fi ca gura mea. Atunci ei se vor întoarce la tine, dar tu să nu te întorci la ei. 20 Te voi pune pentru poporul acesta ca un zid întărit de bronz, ei vor lupta împotriva ta, dar nu vor putea să te doboare, pentru că eu sunt cu tine ca să te mântuiesc şi să te eliberez – oracolul Domnului. 21 Te voi elibera din mâna celor răi, te voi salva din braţele celor violenţi.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 58(59),2-3.4-5.10-11.17.18 (R.: 17d)
R.: Tu, Doamne, eşti un loc de refugiu în ziua strâmtorării mele.
2 Dumnezeul meu, eliberează-mă de duşmanii mei,
apără-mă de cei care se ridică împotriva mea!
3 Eliberează-mă de cei care săvârşesc nelegiuirea
şi mântuieşte-mă de oamenii vărsători de sânge! R.
4 Iată-i că stau la pândă să-mi ia sufletul!
Cei puternici se ridică împotriva mea.
5 Nici vină, nici păcat nu este în mine, Doamne.
Trezeşte-te la strigătul meu şi priveşte;
fără noimă ei aleargă, se pregătesc să mă atace! R.
10 Către tine privesc, tăria mea,
pentru că numai tu, Dumnezeule, eşti refugiul meu!
11 Îndurarea Dumnezeului meu îmi vine în întâmpinare.
Dumnezeu mă va face să-i privesc de sus pe duşmanii mei. R.
17 Dar eu voi cânta puterea ta,
dis-de-dimineaţă voi striga de bucurie pentru îndurarea ta,
pentru că tu eşti un turn de scăpare pentru mine,
un loc de refugiu în ziua strâmtorării mele. R.
18 Tăria mea, ţie vreau să-ţi cânt!
Căci tu, Dumnezeule, eşti turnul meu de scăpare,
Dumnezeule, îndurarea mea! R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 15,15b
(Aleluia) “V-am numit pe voi prieteni pentru că toate câte le-am auzit de la Tatăl vi le-am făcut cunoscute”, spune Domnul. (Aleluia)
EVANGHELIA
Merge şi vinde tot ce are şi cumpără ogorul acela.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 13,44-46
În acel timp, Isus a spus: “Împărăţia cerurilor este asemenea comorii ascunse într-un ogor, pe care un om, găsind-o, o ascunde şi, plin de bucurie, merge şi vinde tot ce are şi cumpără ogorul acela. 45 La fel, împărăţia cerurilor este asemenea unui negustor care caută mărgăritare frumoase. 46 Când găseşte un mărgăritar de mare valoare, merge, vinde tot ce are şi îl cumpără”.
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioși
Fraților preaiubiți, în textul evangheliei de astăzi am văzut cum Isus ne-a învățat că Împărăția lui Dumnezeu, care e mai aproape de noi decât credem, este o comoară neprețuită. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca întâlnirea papei Francisc cu guvernul Canadian, să îmbogățească poporul și să le redea încrederea de popor pașnic și iubitor. R.
- Ne rugăm ca dialogul continuu dintre papa Francisc și poporul indigen al Canadei, să întărească reconcilierea, să vindece rănile din trecut, și să afirme demnitatea oricărei persoane. R.
- Ne rugăm ca Biserica să de-a mărturie de apropierea Împărăției lui Dumnezeu prin predicarea evangheliei, grija față de cei săraci și cinstea și preamărirea lui Dumnezeu. R.
- Ne rugăm ca gloria lui Dumnezeu, care odinioară a strălucit pe fața lui Moise, să strălucească acum în cuvintele faptele și gândurile tuturor oamenilor de bună credință. R.
- Ne rugăm ca sfântul Pantelimon, doctor și martir, să mijlocească pentru cei aflați sub patronajul său. R.
- Ne rugăm ca toți credincioși noștri răposați, să se odihnească în pace. R.
Veșnice Dumnezeule, asemenea lui Samuel, Aron și Moise, și noi invocăm numele tău cel Sfânt, și îți cerem binecuvântarea păcii tale asupra acestei lumii pe care tu ai creat-o pentru noi în iubire. Prin Cristos Domnul nostru. Amin
Asupra Darurilor
Te rugăm, Doamne, primeşte aceste daruri pe care le avem din bunătatea ta; tainele preasfinte, prin care lucrează puterea harului tău, să sfinţească viaţa noastră de acum şi să ne ducă la fericirea veşnică. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtășanie Ps 102,2
Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita nicicând de binefacerile sale.
După Împărtășanie
Am primit, Doamne, dumnezeiasca taină, memorial veşnic al pătimirii Fiului tău; dă-ne, te rugăm, fericirea să ne fie spre mântuire acest dar pe care ni l-a dăruit el însuşi, în iubirea sa negrăită. El, care vieţuieşte şi domneşte în vecii vecilor.
Miercuri din săptămâna a 17-a de peste an – 1
Mt 13,44-46
Parabolele Împărăției
Pentru noi români, dacă suntem întrebați care e cea mai mare comoară a noastră, unii cu siguranță vor răspunde imediat familia mea. Iar asta fiindcă considerăm familia proprie ca sursa puterii și a inspirației noastre. În ciuda tuturor divergențelor, a suișurilor și a coborâșurilor, tot avem parte în familie de acea experiență a iubirii care ne unește și care continuă să crească mai mult și mai profund și să ne lege pentru a fi împreună pentru totdeauna.
Parabola din textul evangheliei de astăzi compară împărăția cerurilor cu o comoară ascunsă sau cu o perlă de mare preț. Perlele, în lumea antică, reprezentau valoarea supremă și cea mai mare comoară pe care un om o putea poseda. În timpuri biblice, oameni erau continuu amenințați de bandiți, războaie și invazii străine. Astfel ceea ce făceau ei pentru a-și păzi cele mai de valoare bunuri, în mod special bani și bijuteriile, adesea era să le îngroape în pământ. Iar asta fiindcă nu aveau seifuri, nu aveau nici o garanție a siguranței, nimic unde să își țină bani în siguranță. Iar dacă proprietarul murea sau era exilat sau nu se mai putea întoarce, comoara rămânea îngropată în pământ pentru ca ea să fie găsită după mulți ani de diferiți vânători de comori.
Însă textul evangheliei de astăzi nu e despre legile asupra deținerii drepturilor acestor comori. Iar asta fiindcă cel care a descoperit comoara știe că pământul nu e al lui însă poate să adune tot ce are pentru a cumpăra acel pământ, iar astfel comoara devine a lui. De fapt, legile spun că ea ar aparține celui care o găsește. Cu alte cuvinte, pasajul evangheliei de astăzi e despre descoperirea Împărăției lui Dumnezeu. Când descoperim împărăția lui Dumnezeu primim cea mai mare comoară posibilă, pe Domnul Însuși. Isus este Împărăția în persoană. El este darul neprețuit de la Tatăl pentru mântuirea noastră. Astfel, dacă îl descoperim în viața noastră, atunci va trebui să abandonăm totul, chiar și familia noastră pentru a-l urma pe el ca și discipoli ai săi.
În continuare aș dori să vă invit să reflectăm asupra a trei cuvinte importante ce descriu bucuria descoperirii Împărăției lui Dumnezeu. Primul e munca din greu. Dacă dorim să trăim viața noastră de credință atunci ea va trebui să fie asemenea săpării după comoara pierdută. Descoperirea Împărăției lui Dumnezeu cere de la noi muncă grea. Isus a spus, dacă bobul de grâu, care cade în pământ, nu moare, rămâne singur; însă dacă moare, aduce rod mult (In 12,24). Cineva spusese că călătoria noastră spre Împărăția lui Dumnezeu are și ea partea ei de durere, sânge, lacrimi și sudoare. Va trebui să muncim din greu în viața noastră spirituală pentru a descoperi și pentru a scoate la suprafață perla de mare preț. Când totul se va termina, promisiunea lui Dumnezeu a vieții veșnice va fi împlinită și vom avea parte de experiența unei bucurii imense, mulțumirii și pacea deținerii acestei comori imense.
Al doilea e de mare preț. Evanghelia de astăzi ne spune destul de clar că inimile noastre nu ar trebui să caute distracțiile ieftine. Împărăția va costa destul. Sfânta maică Tereza de Calcutta spunea, dăruiește până doare, și totuși alți spun dă până ajuți. Cel puțin va trebui să dăruim până vom reuși să ne detașăm de lucrurile și atitudinile acestei lumi. Lumea e plină de necesități false și cu atât mai multe promisiuni false. Așa că întrebarea e, suntem noi dispuși să ne detașăm de aceste lucruri lumești pentru a putea deține perla de mare preț?
Al treilea cuvânt e rezultate multe. Cristos nu dezamăgește niciodată ci noi suntem cei care îl dezamăgim pe el și adesea chiar o și facem. Însă Împărăția lui Dumnezeu va veni pe acest pământ doar atunci când noi vom putea să ne detașăm de promisiunile false și de lucrurile acestei lumii. Cu alte cuvinte, mesajul evangheliei de astăzi e cel al convertirii, iertării, dreptății și păcii. Domnul dorește ca focul carității sale să ardă în inimile noastre și dorește ca ele să fie deja înflăcărate. De aceea astăzi va trebui să continuăm să păstrăm Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a pregătit Dumnezeu celor care îl iubesc pe el (1Cor 2,9). Amin
Alte teme omiletice și catehetice
- Considerarea credinței ca pe un drept meritat.
- Prețul pe care Dumnezeu l-a plătit pentru noi.
- Rugăciunea pentru creșterea credinței.
Miercuri din săptămâna a 17-a de peste an – 1
Mt 13,44-46 Parabolele Împărăției Pentru noi români, dacă suntem întrebați care e cea mai mare comoară a noastră, unii cu siguranță vor răspunde imediat familia mea. Iar asta fiindcă considerăm
