† Liturghia vigiliei Nașterii Domnului (Crăciunul)
Culoare: alb
Psaltire: P
Liturghie proprie, Gloria, Credo,
prefaţă pentru Crăciun (I, II sau III)
Is 62,1-5
Ps 88(89)
Fap 13,16-17.22-25
Mt 1,1-25
Mt 1,18-25
Ant. la intrare Cf. Ex 16,6-7
Astăzi veţi cunoaşte că Domnul vine să ne mântuiască şi mâine veţi vedea slava lui.
Rugăciunea Zilei
LECTURA I
Domnul și-a găsit bucuria în tine.
Citire din cartea profetului Isaia 62,1-5
De dragul Sionului nu voi tăcea și de dragul Ierusalimului nu voi sta liniștit până când nu va răsări dreptatea lui ca aurora și mântuirea lui nu va arde ca o flacără. 2Vor vedea neamurile dreptatea ta și toți regii, gloria ta; vei fi numit cu un nume nou, pe care gura Domnului îl va indica. 3Vei fi o cunună a frumuseții în mâna Domnului și un turban regal în mâna Dumnezeului tău. 4Nu ți se va mai spune „Părăsită”, și țara ta nu va mai fi numită „Devastată”, căci ți se va spune „Plăcerea mea este în ea” și țării tale, „Măritată”, pentru că Domnul și-a găsit plăcerea în tine si tara ta va avea un soț. 5Cum se căsătorește un tânăr cu o fecioară, tot așa se va căsători cu tine cel care te-a zidit. și după cum se bucură mirele de mireasă, așa se va bucura de tine Dumnezeul tău.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 88(89),4-5.16-17.27 și 29 (R.: cf. 2a)
R. In veci voi cânta, Doamne,
milostivirea ta.
4Am încheiat alianță cu alesul meu,
i-am promis cu jurământ slujitorului meu David:
5„îți voi întări seminția pe vecie, din generație în generație,
îți voi întemeia tronul tău de domnie”. R.
16Fericit este poporul care știe să te aclame,
care umblă în lumina feței tale, Doamne!
17Ei se bucură neîncetat de numele tău
și se mândresc cu dreptatea ta! R.
27El îmi va spune: „Tu ești tatăl meu,
Dumnezeul meu și stânca mântuirii mele”.
29Pentru el păstrez pe veci îndurarea mea
și alianța meu va rămâne față de el neclintită. R.
LECTURA II
Mărturia lui Paul despre Cristos, fiul lui David.
Citire din Faptele Apostolilor 13,16-17.22b-25
În acel timp, venind la Antiohia Pisidiei, Paul s-a ridicat în singogă și, făcând semn cu mâna, a zis: „Bărbați israeliți și voi, temători de Dumnezeu, ascultați! 17Dumnezeul acestui popor, Israel, i-a ales pe părinții noștri și a înălțat poporul în timpul șederii lor în țara Egiptului și după ce i-a scos de acolo cu braț puternic, 22bl-a ridicat pentru ei ca rege pe David, despre care a dat mărturie, spunând: «L-am aflat pe David, fiul lui Iese, un om după inima mea», care va împlini toată voința mea. 23Din descendența acestuia, Dumnezeu a ridicat pentru Israel, după promisiunea sa, un mântuitor: pe Isus. 24înainte de venirea lui, Ioan a predicat un botez al convertirii pentru tot poporul lui Israel. 25Dar când Ioan era spre sfârșitul călătoriei sale, spunea: «Eu nu sunt ceea ce credeți voi că sunt. Dar iată că vine după mine unul căruia nu sunt vrednic să-i dezleg încălțămintea picioarelor»”.
Cuvântul Domnului
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE
(Aleluia) Mâine se va șterge de pe pământ fărădelegea și Mântuitorul lumii, Cristos, va domni peste noi. (Aleluia)
EVANGHELIA*
Genealogia lui Isus Cristos, fiul lui David.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 1,1-25
Cartea genealogiei lui Isus Cristos, fiul lui David, fiul lui Abraham: 2 Abraham l-a născut pe Isaac; Isaac l-a născut pe Iacob; Iacob l-a născut pe Iuda și pe frații lui; 3 Iuda l-a născut pe Fares și pe Zara din Tamar; Fares l-a născut pe Esrom; Esrom l-a născut pe Aram; 4 Aram l-a născut pe Aminadab; Aminadab l-a născut pe Naason; Naason l-a născut pe Salmon; 5 Salmon l-a născut pe Booz din Rahab; Booz l-a născut pe Obed din Rut; Obed l-a născut pe Iese; 6 Iese l-a născut pe David, regele. David l-a născut pe Solomon, din femeia lui Urie; 7 Solomon l-a născut pe Roboam; Roboam l-a născut pe Abia; Abia l-a născut pe Asaf; 8 Asaf l-a născut pe Iosafat; Iosafat l-a născut pe Ioram; Ioram l-a născut pe Ozia; 9 Ozia l-a născut pe Ioatam; Ioatam l-a născut pe Ahaz; Ahaz l-a născut pe Ezechia; 10 Ezechia l-a născut pe Manase; Manase l-a născut pe Amos; Amos l-a născut pe Iosia; 11 Iosia l-a născut pe Iehonia și pe frații lui, în timpul deportării în Babilon. 12 După deportarea în Babilon, Iehonia l-a născut pe Salatiel; Salatiel l-a născut pe Zorobabel; 13 Zorobabel l-a născut pe Abiud; Abiud l-a născut pe Eliachim; Eliachim l-a născut pe Azor; 14 Azor l-a născut pe Sadoc; Sadoc l-a născut pe Ahim; Ahim l-a născut pe Eliud; 15 Eliud l-a născut pe Eleazar; Eleazar l-a născut pe Matan; Matan l-a născut pe Iacob; 16 Iacob l-a născut pe Iosif, soțul Mariei, din care s-a născut Isus, cel numit Cristos. 17 Așadar, acestea sunt toate generațiile: de la Abraham până la David, paisprezece generații; de la David până la deportarea în Babilon, paisprezece generații, iar de la deportarea în Babilon până la Cristos, paisprezece generații. 18 Nașterea lui Isus Cristos însă a fost astfel: mama lui, Maria, era logodită cu Iosif. Mai înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată prin puterea Duhului Sfânt. 19 Iosif, soțul ei, fiind drept și nevoind s-o denunțe, s-a hotărât să o lase în ascuns. 20 După ce cugetase el acestea, iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: „Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria, soția ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. 21 Ea va naște un fiu și-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale”. 22 Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul prin profetul care zice: 23 Iată, fecioara va zămisli și va naște un fiu și îi vor pune numele Emanuel, care înseamnă: Dumnezeu-cu-noi. 24 Trezindu-se din somn, Iosif a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului: a luat-o la sine pe soția lui 25 și nu a cunoscut-o înainte ca ea să fi născut un fiu. Și i-a pus numele Isus.
Cuvântul Domnului
* forma prescurtată:
EVANGHELIA
Genealogia lui Isus Cristos, fiul lui David.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 1,18-25
Nașterea lui Isus Cristos însă a fost astfel: mama lui, Maria, era logodită cu Iosif. Mai înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată prin puterea Duhului Sfânt. 19 Iosif, soțul ei, fiind drept și nevoind s-o denunțe, s-a hotărât să o lase în ascuns. 20 După ce cugetase el acestea, iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: „Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria, soția ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. 21 Ea va naște un fiu și-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale”. 22 Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul prin profetul care zice: 23 Iată, fecioara va zămisli și va naște un fiu și îi vor pune numele Emanuel, care înseamnă: Dumnezeu-cu-noi. 24 Trezindu-se din somn, Iosif a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului: a luat-o la sine pe soția lui 25 și nu a cunoscut-o înainte ca ea să fi născut un fiu. Și i-a pus numele Isus.
Cuvântul Domnului
RUGĂCIUNEA CREDINCIOȘILOR
Fraților preaiubiți, la această primă masă Euharistică a Crăciunului, de la sfârșitul acestui an atât de dificil, să ne rugăm pentru creștini Bisericii noastre și pentru lumea întreagă, acum când stăm și privim la fața pruncului Isus. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca în Isus, pruncul divin, să vedem gloria lui Dumnezeu, și să devenim oameni care se roagă zi de zi cu încredere și recunoștință. R.
- Ne rugăm ca Isus, Fiul Mariei care a fost protejat de Iosif, să binecuvânteze toate familiile noastre cu pace, și să aibă grijă de cei care se luptă cu tristețea, lipsa locului de muncă și boala. R.
- Ne rugăm ca Isus, care a primit vizita păstorașilor săraci, să fie alături de cei săraci din lumea de astăzi, și să ne ajute să îi slujim cu generozitate, bunătate și respect. R.
- Ne rugăm ca Isus, care a ajuns la toți cu vindecare, să privească cu compasiune asupra lumii noastre care încă se luptă cu pandemia de Covid, și să ne salveze de pericolele viitoare. R.
- Ne rugăm ca Isus, prințul păcii, să redea pacea națiunilor lumii, libertatea religioasă celor persecutați pentru credința lor, și respect printre toți oameni. R.
- Ne rugăm ca Isus, Fiul lui Dumnezeu, să fie aproape de toți cei care suferă de furtuni sau inundații, foc sau droguri, accidente și boală, pentru a le da o nouă speranță. R.
- Ne rugăm ca Isus, Mântuitorul nostru, să i-a în brațele milostivirii sale pe toți membri familiilor noastre deja plecați dintre noi. R.
Doamne Dumnezeul nostru, noi îl adorăm și cinstim pe Fiul tău, Isus, născut în această noapte sfântă. Dă-ne te rugăm harul bucuriei și fericirii de care au avut parte Maria și Iosif în acel staul din Betleem. Prin Cristos Domnul nostru. Amin
Asupra Darurilor
Ant. la Împărtăşanie Cf. Is 40,5
Se va dezvălui mărirea Domnului şi va vedea tot trupul, mântuirea Dumnezeului nostru.
După Împărtășanie
Dă-ne, te rugăm, Doamne, harul să dobândim noi puteri, celebrând iarăşi sărbătoarea Naşterii Fiului tău unul-născut, prin al cărui mister ceresc primim hrană şi băutură sufletească. El, care vieţuieşte şi domneşte în vecii vecilor.
Nașterea Domnului – Liturghia vigiliei – 1
Is 62,1-5
Fap 13,16-17.22-25
Mt 1,1-25
El va mântui poporul său de păcatele sale
Avem marea bucurie de a celebra Vigilia Nașterii Domnului, sfânta Liturghie din ajun. Lecturile dar ce ne sunt propuse la această sfântă Liturghie sunt un ecou al cuvintelor lui Isus din evanghelia lui Luca capitolul 21, în care le spusese discipolilor lui, vegheați și vă rugați (Lc 21,36). În doar câteva ore, întreaga lume va celebra ziua de Crăciun prin comemorarea nașterii pruncului Isus în lume, venit pentru a mântui poporul său din păcatele lor. Sosirea lui Isus în istoria mântuirii marchează momentul în care îndrumarea lui Israel de către Dumnezeu Tatăl a fost transferată lui Isus care a instituit sfânta sa Biserică.
Cuvântul vigilie provine de la cuvântul latinesc vigilia care tradus înseamnă a veghea sau a sta de veghe. În limbajul Bisericii, acest termen este folosit pentru a desemna ziua ce precede o sărbătoare sau o solemnitate mai mult sau mai puțin importantă. Vigilia este o zi care a fost pusă deoparte de Biserică tocmai ca timp de pregătire pentru ziua cea mare care urmează imediat după ea. În primele secole ale creștinismului credincioși obișnuiau să se adune în sau în apropierea unei biserici în ajunul unei mari sărbători, pentru a-și aduce recunoștința în rugăciune, în onoarea misterului credinței, sau a acelui sfânt ce avea să fie venerat în cadrul acelei sărbători. Această observare a unei serbători pe parcursul întregii zile precedente a devenit treptat o adevărată disciplină sau obicei al creștinismului. Tocmai în acest mod tradiția creștină a fost confirmată și transmisă mai departe.
Lecturile de la această sfântă Liturghie au fost alese și propuse de Biserică tocmai pentru a ne reaminti de promisiunea lui Yahweh de mântuire a poporului său ales și de împlinirea acelei promisiuni prin Isus Cristos.
În cadrul primei lecturi, am auzit prin cuvintele profetului Isaia că Domnul și-a găsit plăcerea în Sion, în cetatea Ierusalimului. De mult timp Dumnezeu 
fusese tăcut, nu mai vorbise poporului său prin profeți tocmai din cauza căilor lor păcătoase. Acum Dumnezeu a decis să își manifeste din nou milostivirea. El a promis că nu va avea liniște până când justificarea lui Sion va străluci asemenea aurorei iar mântuirea ei asemenea unei torțe aprinse (Is 62,1).
Când Dumnezeu vorbește despre justificarea lui Sion, aceasta trebuie înțeleasă prin faptul că El vorbește în mod simbolic despre justificarea poporului său. Justificarea Domnului va fi atât de glorioasă încât Dumnezeu nu se va limita doar la poporul evreu. Justificarea Domnului era destinată spre vindecarea sufletelor tuturor celor care aveau să intre în Trupul lui Cristos prin acceptarea lui Isus ca Mântuitor al lor prin credință și prin sacramentul botezului. La această glorie va fi martoră întreaga lume, toate popoarele de pe pământ.
Datorită acestei transformări glorioase, poporul lui Dumnezeu nu va mai fi părăsit niciodată, și nici nu va mai fi numită dezolată. Plăcerea și bucuria lui Dumnezeu în Trupul lui Cristos avea să fie asemenea unei căsătorii. După cum a fost prevestită de Dumnezeu încă dinainte de crearea lumii și profețită cu multe secole înainte de nașterea lui Isus, Una, Sfântă, Catolică și Apostolică Biserică avea să devină glorioasa Mireasă a lui Cristos. După cum ne-a spus și profetul Isaia astăzi: după cum se bucură mirele de mireasă, aşa se va bucura de tine Dumnezeul tău (Is 62,5).
Aceste eveniment măreț nu avea cum să vină fără împlinirea promisiunii pe care Dumnezeu a făcut-o lui Abraham și urmașilor lui. Cea de-a doua lectură de la această sfântă Liturghie luată din cartea Faptele Apostolilor afirmă tocmai această împlinire a promisiunii lui Dumnezeu. Și am putut auzi că: Când Dumnezeu l-a ridicat pentru ei ca rege pe David, despre care a dat mărturie: L-am aflat pe David, fiul lui Iese, un om după inima mea, care va împlini toată voința mea (Fap 13,22). Apoi că: Din descendența acestuia, Dumnezeu a ridicat pentru Israel, după promisiunea sa, un mântuitor: pe Isus (Fap 13,23).
Înainte de venirea lui Isus, Ioan Botezătorul a terminat prima fază a lucrării lui Dumnezeu legată de această întrupare prin proclamarea botezului pocăinței tuturor oamenilor lui Israel (Fap 13,24-25). Ca slujitor al lui Dumnezeu, misiunea lui Ioan Botezătorul a fost misiunea lui Dumnezeu. Misiunea lui Ioan a fost aceea de a aduce la sfârșit perioada lui Israel ca unic popor al lui Dumnezeu. La acel moment din istoria mântuirii, slujirea lui Ioan Botezătorul a deschis calea pentru slujirea lui Isus Cristos.
Textul evangheliei de la această sfântă Liturghie ne-a descris relatarea genealogiei lui Isus Cristos, Fiul lui David, fiul lui Abraham (Mt 1,1). Însă întrebarea e de ce oare o genealogie atât de lungă? Motivul e acela pentru a dovedi tuturor credincioșilor din toate timpurile că Isus este cu adevărat Mesia. Dovada că prin Isus, mântuirea a venit în lume. Dovada că promisiunea lui Dumnezeu lui Abraham a fost în sfârșit împlinită.
Știm bine cu toți că Isus nu era fiul biologic al lui Iosif. Isus, ce a fost zămislit în Maria prin puterea Duhului Sfânt (Mt 1,20), a fost fiul adoptiv al lui Iosif. Prin această adopție, Isus a devenit moștenitor al tronului lui David ca Rege. Prin această adopție, Isus a dus la împlinire promisiunea Tatălui ceresc.
Ca fiu adoptiv al sfântului Iosif, Isus a devenit capabil și a moștenit coroana Împărăției cerului. Tot la fel, prin această adopție a noastră de către Dumnezeu, și noi am devenit capabili și vom moșteni și noi Împărăția Cerului. Tot ceea ce sper e ca noi să fim recunoscători lui Isus pentru această binecuvântare veșnică care ne așteaptă pe toți.
Textul evangheliei de la această sfântă Liturghie se termină prin a spune că Iată, fecioara va zămisli și va naște un fiu și îi vor pune numele Emanuel, care înseamnă: Dumnezeu-cu-noi (Mt 1,23). După cum ne învață și istoria, Fecioara Maria a zămislit cu adevărat un Fiu iar numele lui este Emanuel. Prin Isus, locuiește toată plinătatea dumnezeirii trupește (Col 2,9).
În doar câteva ore, timpul Adventului va ajunge la sfârșit. Săptămânile de așteptare vor fi înlocuite cu o mare bucurie și pace. Oameni de toate vârstele și popoarele își vor înălța vocile în cântări de laudă și de glorie lui Dumnezeu. În timpul acestei sărbători multe familii frânte se vor împăca și mulți prieteni despărțiți și certați se vor împăca. Fiindcă puterea Duhului Sfânt va transforma aceste suflete, reamintindu-le că Vestea cea bună, pruncul Isus a ajuns.
În încheiere vă invit să nu uităm niciodată că Isus a venit în lume. Că a venit pentru a mântui poporul său din păcatele lor. A venit pentru a ne mântui, pe mine, pe tine, pe noi toți. Amin
Alte teme omiletice și catehetice
- Mesajul scripturilor de crăciun.
- Înțelegerea narațiunii copilăriei.
- Promisiunea mesianică în lecturile din Isaia.
- David și Isus.
- Semnificația simbolurilor: păstori, îngeri, hangiul.
- Pacea biblică pe pământ.
- Semnificația darurilor la Crăciun.
- Relatarea prologului lui Ioan și scena Betleemului lui Luca.
Nașterea Domnului – Liturghia Vigiliei – 1
Is 62,1-5 Fap 13,16-17.22-25 Mt 1,1-25 El va mântui poporul său de păcatele sale Avem marea bucurie de a celebra Vigilia Nașterii Domnului, sfânta Liturghie din ajun. Lecturile dar ce
