sambata, 26 septembrie 2020

Sâmbătă din săptămâna a 25-a de peste an

Ss. Cosma şi Damian, m. *; Ghedeon

Culoare:    verde
Psaltire
:    I

Liturghie la alegere,
prefaţă comună

Qoh 11,9-12,8
Ps 89
Lc 9,43b-45

LECTURA I

Aminteşte-ţi de cel care te-a creat în zilele
tinereţii tale, până când duhul se va întoarce la Dumnezeu!

Citire din cartea lui Qohelet 11,9-12,8
Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fă-ţi bine inimii tale în zilele tinereţii tale, umblă pe căile inimii tale şi după ceea ce văd ochii tăi! Dar să ştii că, pentru toate acestea, Dumnezeu te va aduce la judecată! 10 Îndepărtează indignarea din inima ta şi fă să treacă răul din trupul tău! Căci copilăria şi adolescenţa sunt deşertăciune. 12,1 Aminteşte-ţi de cel care te-a creat în zilele tinereţii tale, până să vină zilele cele rele şi să fii atins de anii despre care vei spune: „Nu am nicio plăcere în ei”, 2 până să se întunece soarele, lumina, luna şi stelele şi să se întoarcă norii după ploaie, 3 până în ziua când vor tremura paznicii casei şi se vor încovoia oamenii puternici, vor înceta cele care macină, căci vor fi puţine, şi se vor întuneca cele care privesc prin ferestre. 4 Atunci vor fi închise cele două uşi care dau spre stradă, va cădea zgomotul râşniţei; oamenii se vor ridica la glasul păsării şi vor înceta toate fiicele cântecului. 5 Atunci se vor teme de înălţime şi de teroarea de pe drum; dar va înflori migdalul, se va da deoparte lăcusta şi va fi rupt caperul. Căci orice om va merge spre casa veşniciei sale şi cei care jelesc se vor învârti pe stradă 6 până când se va rupe funia de argint şi se va sfărâma vasul de aur, până când va fi zdrobit urciorul deasupra izvorului şi se va sfărâma roata de la fântână, 7 până se va întoarce pulberea în pământ, aşa cum a fost, şi până când duhul se va întoarce la Dumnezeu, care l-a dat. 8 Deşertăciunea deşertăciunilor – spune Qohelet -, toate sunt deşertăciune!

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 89(90),3-4.5-6.12-13.14 şi 17 (R.: 1)
R.: Doamne, tu ai fost locul nostru de refugiu din generaţie în generaţie.

3 Tu îl faci pe om să se întoarcă în ţărână,
tu ai spus: „Întoarceţi-vă, fiii lui Adam!”
4 Pentru că, în ochii tăi, o mie de ani
sunt ca ziua de ieri, care a trecut,
şi ca o strajă de noapte. R.

5 Îi iei ca un şuvoi; sunt ca un vis;
6 dimineaţa sunt ca iarba care creşte;
dimineaţa înfloreşte şi creşte,
seara este cosită şi se usucă. R.

12 Învaţă-ne să numărăm zilele noastre,
ca să dobândim înţelepciunea inimii!
13 Întoarce-te, Doamne; până când?
Ai milă de slujitorii tăi!

14 Satură-ne dis-de-dimineaţă cu bunătatea ta,
ca să tresăltăm de bucurie
şi să ne veselim în toate zilele vieţii noastre!
17 Bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru
să fie asupra noastră!
Fă sigură pentru noi lucrarea mâinilor noastre!
Da, fă sigură lucrarea mâinilor noastre! R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE     cf. 2Tim 1,10

(Aleluia) Mântuitorul nostru Isus Cristos a nimicit moartea şi a făcut să strălucească viaţa şi nemurirea prin evanghelie.  (Aleluia)

EVANGHELIA

Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor.
Discipolilor le era frică să-l întrebe despre cuvântul acesta.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 9,43b-45
În timp ce toţi se mirau pentru toate câte le făcea, Isus le-a spus discipolilor săi: „Ascultaţi cu atenţie cuvintele acestea: Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor”. 45 Însă ei nu înţelegeau cuvântul acesta, căci era nelămurit pentru ei, ca să nu-l priceapă, şi le era frică să-l întrebe despre cuvântul acesta.

Cuvântul Domnului

Sâmbătă din săptămâna a 25-a de peste an – 2

Lc 9,43b-45

A doua prezicere a patimilor

În textul evangheliei de astăzi am auzit spunându-se că toți erau uimiți de măreția lui Dumnezeu. Cunoașteți măreția lui Dumnezeu? Ori de câte ori atribuim maiestatea cuiva, în același timp conștientizăm măreția din acea persoană și ne și prezentăm respectul pentru ea.

Asemenea următorului text pe care l-am găsit pe internet, intitulat Măreția lui Dumnezeu. Acest spune că,

În chimie, el schimbă apa în vin.

În biologie, dă naștere fără zămislire naturală.

În fizică, a dezaprobat legea gravitației când s-a înălțat la ceruri.

În economie, a dezaprobat legea întoarcerii diminuate prin hrănirea a 5000 de bărbați, fără a include femeile și copii, cu doar doi pești și cinci bucăți de pâine.

În medicină, a vindecat bolnavi și orbi fără să administreze nici măcar o singură doză de medicamente.

În istorie, el este începutul sfârșitului.

În guvernare, el ne spune că el va fi numit sfătuitor minunat, prințul păcii.

În religie, ne spune că nimeni nu vine la Tatăl decât prin el.

Însă cine este acest el? Este Isus! Așa că alăturați-vă mie în celebrarea lui fiindcă merită tot efortul.

Dumnezeu este infinit motiv și pentru care nu avem cum să spunem că îl cunoaștem pe Dumnezeu sau că îl înțelegem pe deplin. Noi suntem asemenea peștișorilor mici din mijlocul oceanului pacific care este Dumnezeu, în care înotăm zi de zi, dobândind noi experiențe în același ocean. În acest sens viața este o cale continuă de descoperiri iar Dumnezeu se revelează pe sine însuși în mod constant. Pentru a ne putea înălța mai presus de ceea ce există și pentru a putea începe să trăim cu adevărat, noi va trebui să fim mereu deschiși acelor revelații noi ale unui Dumnezeu al surprizelor.

Însă datorită păcatului, noi încercăm să ne declarăm independența de Dumnezeu. Acest păcat persistă până și în ziua de astăzi sub o mie de alte forme. Există o mândrie profund înrădăcinată în noi care este extrem de periculoasă și distructivă.

Legat de această mândrie, dădusem zilele acestea de o poveste despre o broască, care trăia într-o pădure însă care dorea să zboare și să vadă frumusețea pădurii de deasupra. Într-o bună zi această broască și-a convins cele două prietene gâște ale ei să o ducă în zbor de-asupra cerului. Așa că a legat capătul unei lungi ațe de fiecare gâscă, ea se ținea de mijlocul aței cu gura și au și plecat în zbor. Călătoria lor a decurs bine până când cineva de pe pământ a observat ceva ciudat ce tocmai trecea deasupra capului lui. Hei, privește acolo! A strigat acesta E fantastic. Mă întreb a cui idee a fost? În anxietatea lui de a-și asuma creditul pentru faptul că fusese înțelept, mândra broască a deschis gura și a strigat A mea! Astfel, ea a căzut pe pământ și a murit.

Umilința și recunoștința profundă sunt singurele două răspunsuri potrivite date maiestății lui Dumnezeu și iubirii sale pe care el ne-o oferă neîncetat. A încerca să conduci spectacolul sau să schimbi rolurile și să îl faci pe Dumnezeu să aibă o obligație față de noi fiindcă el este atât de bun, este o distorsiune patetică a planului său de mântuire față de noi toți.

În încheiere să ascultăm următorul sfat dat de o anumită persoană, Dacă Dumnezeu e co-pilotul tău, atunci schimbă locurile. Amin