Vineri din săptămâna a 17-a de peste an
Sf. Petru Crisologul, ep. înv. *
Culoare: verde (alb)
Psaltire: I
Liturghie la alegere
prefaţă comună
Lev 23,1.4-11.15-16. 27.34b-37
Ps 80
Mt 13,54-58
Ant. la intrare Cf. Ps 67,6-7.36
Dumnezeu locuieşte în lăcaşul său cel sfânt; Dumnezeu îi adună pe toţi într-un gând în casa lui. El îi dă poporului său putere şi tărie.
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule, ocrotitorul celor ce nădăjduiesc în tine, fără tine nimic nu e deplin, nimic nu e sfânt; sporeşte-ţi îndurarea faţă de noi, pentru ca, prin puterea şi sub călăuzirea ta, astfel să ne folosim de bunurile trecătoare încât să ne bucurăm încă de pe acum de cele veşnice. Prin Dom-nul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Acestea sunt sărbătorile Domnului în care să ţineţi adunările sfinte, să aduceţi jertfă şi să nu lucraţi.
Citire din cartea Leviticului 23,1.4-11.15-16.27.34b-37
În zilele acelea, Domnul i-a zis lui Moise: “Vorbeşte-le fiilor lui Israel şi spune-le: «Iată sărbătorile Domnului, cu adunări sfinte, pe care să le vestiţi la timpurile lor hotărâte! 5 În luna întâi, în ziua a paisprezecea a lunii, seara, este Paştele Domnului. 6 În ziua a cincisprezecea a lunii acesteia este sărbătoarea Azimelor pentru Domnul; timp de şapte zile să mâncaţi azime. 7 În ziua întâi, să aveţi o adunare sfântă: să nu faceţi nicio muncă servilă. 8 Să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc timp de şapte zile! În ziua a şaptea să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nicio muncă servilă!»” 9 Domnul i-a zis lui Moise: 10 “Vorbeşte-le fiilor lui Israel şi spune-le: «Când veţi intra în ţara pe care eu v-o dau şi veţi secera holdele ei, să aduceţi la preot un snop, primul rod al secerişului vostru! 11 Să legene snopul înaintea Domnului, ca să fiţi plăcuţi; a doua zi după sabat, să-l legene preotul! 15 Din ziua a doua după sabat, din ziua în care aţi adus snopul ca dar legănat, să număraţi şapte săptămâni întregi! 16 Până în ziua următoare a săptămânii a şaptea, să număraţi cincizeci de zile; atunci să aduceţi o nouă ofrandă Domnului! 27 În ziua a zecea a acestei luni a şaptea, este Ziua Ispăşirii: să vă smeriţi sufletele şi să aduceţi jertfă prin foc Domnului! 34b În ziua a cincisprezecea a acestei a şaptea luni, este sărbătoarea Corturilor pentru Domnul, timp de şapte zile. 35 În prima zi să fie o adunare sfântă şi să nu faceţi nicio muncă servilă! 36 Timp de şapte zile, să aduceţi Domnului jertfă prin foc. A opta zi, să aveţi o adunare sfântă şi să aduceţi Domnului jertfă prin foc; este zi de adunare, de sărbătoare: să nu faceţi nicio muncă servilă! 37 Acestea sunt sărbătorile Domnului în care să vestiţi adunări sfinte, ca să fie aduse Domnului jertfe prin foc, arderi de tot, ofrande, sacrificii şi jertfe de băutură, fiecare la ziua hotărâtă.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 80(81),3-4.5-6ab.10-11ab (R.: 2a)
R.: Strigaţi de bucurie în Dumnezeu, ajutorul nostru!
3 Începeţi cântarea, bateţi tamburina,
sunaţi din harpa cea plăcută şi din alăută!
4 Sunaţi din trâmbiţă la lună nouă şi la lună plină,
în ziua noastră de sărbătoare! R.
5 Aceasta este o hotărâre pentru Israel,
o judecată a Dumnezeului lui Iacob!
6ab El a pus-o drept mărturie în Iosif
când a ieşit din ţara Egiptului. R.
10 Să nu fie în mijlocul tău niciun alt dumnezeu,
să nu te prosterni niciunui dumnezeu străin!
11ab Eu sunt Domnul Dumnezeul tău,
care te-am făcut să urci din ţara Egiptului. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE 1Pt 1,25
(Aleluia) Cuvântul lui Dumnezeu rămâne pe vecie. Acesta este cuvântul care v-a fost vestit prin evanghelie. (Aleluia)
EVANGHELIA
Nu este oare acesta fiul lemnarului? De unde deci are el toate acestea?
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 13,54-58
În acel timp, venind în locul lui natal, Isus îi învăţa în sinagoga lor, aşa încât ei se mirau şi spuneau: “De unde are el înţelepciunea aceasta şi aceste puteri? 55 Nu este oare acesta fiul lemnarului? Nu se numeşte mama lui Maria, iar fraţii lui: Iacob, Iosif, Simon şi Iuda? 56 Şi surorile lui oare nu sunt toate la noi? De unde deci are el toate acestea?” 57 Şi se scandalizau de el. Dar Isus le-a zis: “Un profet nu este dispreţuit decât în patria lui şi-n casa lui”. 58 Şi nu a făcut acolo multe minuni, din cauza necredinţei lor.
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioși
Fraților preaiubiți, oameni care l-au cunoscut pe Isus și familia sa au fost uimiți de înțelepciunea și puterea de care a dat dovadă însă au găsit-o destul de dificil de acceptat. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca noi să nu fim judecați după aparențe, ci cu darul înțelepciunii, să recunoaștem unicitatea fiecărei persoane. R.
- Ne rugăm ca cei care sunt împotriva membrilor familiei lor sau aproapelui, să nu fie ca oameni din Nazaret care l-au respins pe Isus, ci să se accepte, respecte și cinstească reciproc. R.
- Ne rugăm ca venerația cu care Moise și poporul evreu l-au adorat pe Dumnezeu în celebrarea festivităților religioase, să ne învețe și pe noi cum să celebrăm Euharistia și anul Liturgic cu venerație și bucurie. R.
- Ne rugăm ca exemplul sfântului Petru Crisologul în predica clară, simplă și centrată pe evanghelie, să fie un exemplu pentru episcopi, preoți și diaconi din Biserica de astăzi. R.
- Ne rugăm ca noi să prețuim mai mult valoarea prieteniei ca pe un element vital al comunităților noastre. R.
- Ne rugăm ca toți credincioși noștri răposați, să fie printre cei aleși la judecata finală. R.
Doamne Dumnezeul nostru, fi alături de toți cei care sunt descurajați în această viață, și permite-le te rugăm să cunoască puterea iubirii tale pentru ca astfel să poată fi feriți de toată anxietatea. Prin Cristos Domnul Nostru. Amin
Asupra Darurilor
Te rugăm, Doamne, primeşte aceste daruri pe care le avem din bunătatea ta; tainele preasfinte, prin care lucrează puterea harului tău, să sfinţească viaţa noastră de acum şi să ne ducă la fericirea veşnică. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtășanie Ps 102,2
Binecuvântează-l, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita nicicând de binefacerile sale.
După Împărtășanie
Am primit, Doamne, dumnezeiasca taină, memorial veşnic al pătimirii Fiului tău; dă-ne, te rugăm, fericirea să ne fie spre mântuire acest dar pe care ni l-a dăruit el însuşi, în iubirea sa negrăită. El, care vieţuieşte şi domneşte în vecii vecilor.
Vineri din săptămâna a 17-a de peste an – 3
Mt 13,54-58
Isus la Nazaret
Următoarea poveste pe care urmează să v-o relatez provine de la Max Lucado pe care a publicat-o într-o carte de-a sa numită Dumnezeu vine aproape. Autorul spunea că în 1858 legislatura din statul american Illinois, folosindu-se de un statut obscur, l-a trimis pe Stephan A. Douglas în senatul Statelor Unite în locul lui Abraham Lincoln, cu toate că Abraham Lincoln câștigase votul popular. Când un prieten l-a întrebat pe Lincoln cum s-a simțit, acesta a spus, Asemenea unui băiat care s-a tăiat la deget: sunt prea mare să plâng și prea rănit ca să râd.
În textul evangheliei de astăzi am văzut cum Isus se întoarce în satul său natal, însă nu ca fiul tâmplarului ci ca un rabii cu discipoli. În fiecare săptămână Isus merge la sinagogă pentru a se închina, ocazie în care citește și din sfânta Scriptură și o comentează oamenilor aflații colo. Consăteni lui ascultă cu mare atenție de această dată, iar asta fiindcă ei auziseră de miracolele lui din alte orașe. În mod indirect ei căutau de fapt un semn. Însă Isus îi apostrofează spunându-le că un profet nu este bine primit niciodată în patria sa. Oameni din Nazaret se supăraseră foarte tare pentru aceasta însă Isus de fapt a vrut să scoată în evidență faptul că aceștia refuzau să asculte ceea ce avea el de spus.
Ei au refuzat să îl asculte din trei motive: primul, fiindcă el era un simplu muncitor ca și ei. El a lucrat cu mâinile sale lemnul, piatra și metalul. A reparat uși și ferestre, a construit case și a făcut pluguri. Unii oameni de atunci, ca și unii de astăzi, au crezut că cei care lucrează cu mâinile lor sunt incapabili de orice nivel intelectual care ar putea necesita vrun respect. Însă în Talmud, tâmplari sunt lăudați pentru cunoștințele lor ale Torei.
Al doilea motiv pentru care Isus a fost respins e faptul că El era atât de apropiat lor, asemenea vecinului lor. Era un simplu laic. Iar al treilea motiv pentru care l-au respins a fost datorită familiei sale. El era înrudit cu unii oameni din acea cetate. Cuvintele semitice folosite aici pentru frate și soră pot fi folosite pentru verișor și chiar și pentru alte rude mai îndepărtate. Ei au amintit de el ca copilul lui Iosif sau ca pe un copil zămislit ilegal. Amintirile lor asupra imaturităților lui tinerești i-au împiedicat din a-i vedea adevărata sa identitate de Mântuitor al lumii. Acesta e modul în care familiaritatea poate aduce un dispreț larg greșit.
Tot la fel și cu noi, și noi adesea suntem respinși de cei care ne cunosc prea bine. Însă în loc să ne enervăm mai degrabă am profita de această situație și am vedea-o ca pe o nouă ocazie prin care putem primi și alte umilințe. A fi acceptat de Dumnezeu ar trebui să fie cel mai mare scop al nostru și părerea lui ar trebui să fie singura care să conteze cu adevărat. Cineva spusese că atâta timp cât Dumnezeu aprobă, faptul că ceilalți ne acceptă sau ne resping este doar un alt aspect discutabil.
Un lucru e clar, că e bine și util ca noi să fim respinși de oameni, mai ales de cei care ne cunosc foarte bine, iar asta fiindcă e spre binele lor spiritual. Cineva a spus la un moment dat că Sfânta Tereza de Avila spusese în cartea ei Calea spre perfecțiune, la capitolul 12, că Dumnezeu ne eliberează, ferește de oameni care doresc să îi slujească dar care sunt plini de propria lor onoare. Când dorim să fim acceptați fiindcă ne simțim bine, în acele momente de fapt ne aflăm în capcana egocentrismului, sau a propriei persoane de a fi mereu în centrul atenției. Sfânta Tereza numise acest păcat ca ispita vanității, de a îndeplini voința lui Dumnezeu dar apoi de a aștepta laudele de la ceilalți, iar asta fiindcă este o otravă ce e fatală perfecțiunii, distruge iubirea și sfințenia din noi.
Astfel, ceea ce ar trebui noi să dorim mereu e nimic altceva decât de a-l mulțumi pe Dumnezeu, motiv și pentru care nu ar trebui să așteptăm nici o recompensă decât fericirea sa. Amin
Alte teme omiletice și catehetice
- Celebrarea misterelor pascale.
- Căința pentru păcat.
- Rugăciunea de mulțumire.
Vineri din săptămâna a 17-a de peste an – 3
Mt 13,54-58 Isus la Nazaret Următoarea poveste pe care urmează să v-o relatez provine de la Max Lucado pe care a publicat-o într-o carte de-a sa numită Dumnezeu vine aproape.
Vineri din săptămâna a 17-a de peste an – 2
În textul evangheliei de astăzi vom vedea cum Isus se întoarce în satul său natal, însă nu ca fiul tâmplarului ci ca un rabii cu discipoli. În fiecare săptămână Isus merge la sinagogă...
Vineri din săptămâna a 17-a de peste an – 1
Un adevărat profet al lui Dumnezeu rostește numai cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul unui profet poate fi bun de auzit însă mereu ne va deranja conștiința...
