Vineri din săptămâna a 2-a din Postul Mare
Sf. Ciril din Ierusalim, ep. înv. *
Culoare: violet
Psaltire: II
Liturghie proprie,
prefaţa pentru Postul Mare (I, II, III sau IV)
Gen 37,3-4.12-13.17-28
Ps 104
Mt 21,33-43.45-46
Ant. la intrare Cf. Ps 30,2.5
Doamne, în tine mă încred, să nu fiu dat nicicând de ruşine; scoate-mă din laţul pe care mi l-au întins, căci tu eşti ocrotitorul meu!
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule atotputernic, purifică, te rugăm, sufletele noastre în aceste zile de pocăinţă, ca să ajungem cu inimi curate, la sărbătoarea Paştelui ce se apropie. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Iată, vine visătorul! Haideţi să-l ucidem!
Citire din cartea Genezei 37,3-4.12-13a.17b-28
În zilele acelea, Israel îl iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi ceilalţi fii ai săi pentru că era fiul bătrâneţilor sale şi-i făcuse o tunică cu mâneci lungi. 4 Fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe toţi fraţii şi îl urau. Nu puteau să-i vorbească în pace. 12 Fraţii lui au mers la Sihem ca să pască turma tatălui lor. 13a Israel i-a zis lui Iosif: “Oare fraţii tăi nu pasc oile la Sihem? Vino, te voi trimite la ei!” 17b Iosif a mers după fraţii săi şi i-a găsit la Dotan. 18 Ei l-au văzut de departe şi, înainte ca el să se apropie de ei, s-au sfătuit să-l omoare. 19 Ei au zis unul către altul: “Iată, vine visătorul acesta! 20 Acum, haideţi să-l ucidem, să-l aruncăm într-o fântână şi să zicem că l-a mâncat un animal rău! Să vedem ce va fi cu visele lui!” 21 Ruben a auzit şi a voit să-l scape din mâna lor. El a spus: “Să nu-l lovim, luându-i viaţa!” 22 Ruben le-a zis: “Să nu vărsaţi sânge! Aruncaţi-l în fântâna aceasta care este în pustiu, dar nu întindeţi mâna asupra lui!” Aceasta o zicea ca să-l scoată din mâna lor şi să-l trimită înapoi la tatăl lui. 23 Când Iosif a sosit la fraţii săi, ei l-au dezbrăcat pe Iosif de tunica sa, de tunica aceea cu mâneci lungi, care era pe el, 24 l-au luat şi l-au aruncat în fântână; fântâna era goală, nu avea apă. 25 După aceea s-au aşezat să mănânce pâine. Ridicându-şi ochii, au văzut o caravană de ismaeliţi venind dinspre Galaad; cămilele lor cărau răşină, balsam şi mir; ei mergeau coborând spre Egipt. 26 Atunci Iuda a zis către fraţii săi: “Ce folos dacă îl vom ucide pe fratele nostru şi vom acoperi sângele lui? 27 Haideţi mai degrabă să-l vindem ismaeliţilor şi să nu fie mâna noastră asupra lui, pentru că este fratele nostru şi carne din carnea noastră!” Şi fraţii lui l-au ascultat. 28 Au trecut nişte negustori madianiţi. Fraţii l-au tras pe Iosif şi l-au scos din fântână şi l-au vândut pe Iosif ismaeliţilor cu douăzeci de arginţi. Iar ei l-au dus pe Iosif în Egipt.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 104(105),16-17.18-19.20-21 (R.: 5a)
R.: Aduceţi-vă aminte de faptele minunate ale Domnului!
16 Domnul a trimis foamete asupra ţării
şi i-a lăsat fără hrană.
17 A trimis înaintea lor un bărbat, pe Iosif,
care a fost vândut ca sclav. R.
18 I-au strâns picioarele în obezi,
i-au pus la gât lanţuri,
19 până când cuvântul lui s-a împlinit,
până când cuvântul Domnului i-a dat dreptate. R.
20 Atunci, regele a trimis să-l lase liber
şi stăpânitorul popoarelor l-a eliberat;
21 l-a pus stăpân peste casa lui
şi stăpânitor peste toată averea lui. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE In 3,16
Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unul născut, ca oricine crede în el să aibă viaţa veşnică.
EVANGHELIA
Acesta este moştenitorul. Haideţi să-l ucidem.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 21,33-43.45-46
În acel timp, Isus le-a zis arhiereilor şi mai marilor-poporului: “Ascultaţi o altă parabolă! Era odată un stăpân care a plantat o vie, a înconjurat-o cu un gard, a săpat un teasc şi a construit un turn. Apoi a dat-o în arendă unor viticultori şi a plecat în călătorie. 34 Când s-a apropiat timpul culesului, i-a trimis pe servitorii săi la viticultori ca să primească roadele sale. 35 Dar viticultorii, prinzându-i pe servitorii săi, pe unul l-au lovit, pe altul l-au ucis, pe altul l-au bătut cu pietre. 36 A trimis din nou alţi servitori, mai numeroşi decât primii, dar le-au făcut la fel. 37 În cele din urmă l-a trimis pe fiul său la ei, zicându-şi: «De fiul meu le va fi ruşine». 38 Însă viticultorii, când l-au văzut pe fiu, au zis între ei: «Acesta este moştenitorul. Haideţi să-l ucidem ca să avem moştenirea lui!» 39 Prinzându-l, l-au aruncat afară din vie şi l-au ucis. 40 Aşadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face acelor viticultori?” 41 I-au zis: “Pe acei răi îi va ucide fără milă, iar via o va da în arendă altor viticultori, care îi vor da roadele la timpul cuvenit”. 42 Isus le-a zis: “N-aţi citit niciodată în Scripturi: «Piatra pe care au dispreţuit-o constructorii, aceasta a devenit piatră unghiulară; Domnul a făcut acest lucru şi este minunat în ochii noştri»? 43 De aceea vă spun: Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată de la voi şi dată unui neam care va aduce roadele cuvenite”. 45 Arhiereii şi fariseii, auzind parabolele lui, şi-au dat seama că vorbeşte despre ei 46 şi căutau să-l prindă, dar se temeau de mulţimi, pentru că ele îl considerau profet.
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioși
Fraților preaiubiți, ambele lecturi de astăzi ne vorbesc despre faptul că oameni nevinovați sunt subiecții violenței. Să ne rugăm acum pentru toți cei care au parte de aceiași pericole și astăzi. Să spunem împreună:
R Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm ca Biserica să nu fie vinovată de violențe față de ceilalți în cuvintele folosite în predicarea evangheliei, în modul în care își tratează angajați, din spitale, școli, azile și instituții. R.
- Ne rugăm ca violențele războiului din Ucraina, să ajungă la un sfârșit pentru ca pacea să fie posibilă pretutindeni. R.
- Ne rugăm ca violențele din casă și din familii, fizice, emoționale și spirituale, să fie transformate în respect, începuturi noi și armonie. R.
- Ne rugăm ca violențele de care au parte oameni de credință din jurul lumii să facă cale liberă libertății religioase care este un drept al tuturor. R.
- Ne rugăm ca sfântul Ciril din Ierusalim, care mereu a apărat natura divină a lui Isus, și a fost exilat din orașul său de mai multe ori, să mijlocească pentru episcopi din China care sunt în închisoare pentru credința lor. R.
- Ne rugăm și pentru toți credincioși noștri răposați, ca ei să se odihnească în pace. R.
Doamne Dumnezeul nostru, binecuvântează lumea noastră fragilă pentru ca dreptatea și milostivirea să ne îmbogățească viețile. Prin Cristos Domnul nostru. Amin.
Asupra Darurilor
Ant. la Împărtășanie 1In 4,10
Dumnezeu ne-a iubit şi l-a trimis pe Fiul său, ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre
După Împărtășanie
Chezăşia moştenirii veşnice, pe care ne-ai dat-o prin aceste taine, să sporească în noi, Doamne, dorul după bunurile viitoare, astfel încât să ajungem a le dobândi în împărăţia ta. Prin Cristos, Domnul nostru.
Vineri din săptămâna a 2-a din Postul Mare – 1
Mt 21,33-43.45-46
Parabola viticultorilor
Am citit zilele acestea pe internet despre niște expresii folosite în publicitate, însă modificate în așa fel încât să comunice ideea despre Dumnezeu. Acestea sunt:
Dumnezeu este ca aspirina – adică face miracole
Dumnezeu este ca Fordul – adică are o idee mai bună
Dumnezeu este ca Cola – există cu adevărat
Dumnezeu este ca General Electric – adică aduce lucrurile bune la viață
Dumnezeu este ca banda de scotch – adică nu îl poți vedea însă știi sigur că este acolo
Și în ultimul rând, Dumnezeu este ca Tide-ul – adică scoate petele pe care alți le fac alți.
Textul evangheliei de astăzi ne prezintă una dintre cele mai cunoscute parabole ale lui Isus, adică cea a viticultorilor. În Galileea din timpul lui Isus existau foarte multe vii iar fenomenul despre care am auzit și în evanghelie, ca proprietarul unei vii să o dea în chirie unor chiriași, era destul de des întâlnită. Mulți din acești proprietari făceau 
aceasta doar cu un singur scop, acela de a colecta chiria, arenda, la momentul potrivit. De ce oare, această parabolă a lui Isus, despre acești viticultori vicleni, i-a făcut pe farisei și pe cărturari să se supere foarte tare și să se simtă ofensați? Ei s-au simțit ofensați fiindcă această parabolă conținea atât un mesaj profetic cât și un avertisment. Această parabolă a viticultorilor ne vorbește și nouă astăzi, ne transmite și nouă același mesaj profetic și avertisment.
Care este mesajul parabolei? Această parabolă dorește să ne vorbească despre adevărurile importante despre Dumnezeu și despre modul în care se va ocupa de poporul său. În primul rând, ne vorbește despre generozitatea și încrederea lui Dumnezeu. Via este echipată foarte bine, această vie are tot ceea ce avea nevoie chiriași pentru a se ocupa de ea cum se cuvine. Dumnezeu, de asemenea, ne încredințează destule, ne dă libertatea de a ne conduce viețile după cum ne dorim.
Căile lui Dumnezeu, niciodată nu vor putea deveni căile noastre. Însă, noi putem și trebuie să ne străduim cât mai mult să devenim tot mai mult, tot mai asemănători cu Dumnezeu, în acțiunile noastre, în recunoașterea generozității și în împărtășirea milostivirii altora. În ciuda faptului că niciodată nu-l vom putea egala pe Dumnezeu în căile sale, noi tot vom fi nevoiți și trebuie să încercăm să îl imităm, să imităm modelul divin, de a-i căuta și de a-i găsi pe cei care doresc să lucreze în timpul zilei însă nu pot sau nu au cum sau unde. Va trebuie să fim mult mai sensibili față de cei cu inima bună care doresc și caută mântuirea însă care nu știu în ce direcție trebuie să se îndrepte pentru a o și găsi. Pe lângă acestea, mai este încă un lucru care ține de datoria noastră, adică aceea de a ne deschide inimile, de a fi sârguincioși cu mâinile și de a ne îndrepta mintea și gândurile doar spre a face bine față de toți cei din jurul nostru.
Această parabolă ne mai vorbește și despre răbdarea și despre dreptatea lui Dumnezeu. Nu odată, ci de multe ori, am putut observa că stăpânul viei i-a iertat pe acei viticultori și datoria lor. În continuare să ne îndreptăm privirea spre Psalmul 103 care la versetele 10-12 ne oferă o frântură, o scânteie, sclipire, ca și în multe alte locuri din scriptură, în care ni se spune că Domnul nu face după greșelile noastre, nici nu ne răsplătește după fărădelegile noastre. Cât sunt de sus cerurile față de pământ, tot atât de mare este îndurarea sa față de cei care se tem de el. Cât de departe este răsăritul de apus, atât de mult îndepărtează de la noi nelegiuirile noastre (Ps 103, 10-12).
Acum apare întrebarea, în ce mod ne iartă Dumnezeu? Și am putut vedea că iertarea lui Dumnezeu este una completă. Este permanentă. Este necondiționată și un ultim lucru, care îmi place cel mai mult, iertarea lui Dumnezeu este nemeritată. Este complet nemeritată. Nu avem cum să o câștigăm, nu avem cum să muncim pentru ea. Nu avem cum să muncim mai mult, să ne antrenăm tot mai mult pentru a o obține. Iertarea lui Dumnezeu provine cu totul din har.
În încheiere să ne amintim că în timp ce viticultori profitau din plin de răbdarea și iertarea proprietarului, judecata și dreptatea sa au fost cele care au învins într-un final. Amin
Alte teme de predici sau cateheze
- Gelozie și mânie.
- Răul violenței.
Vineri din săptămâna a 2-a din Post – 2
Parabola din textul evangheliei de astăzi se potrivește de minune cu faptele istoriei biblice. În timpul lui Isus, absența stăpânului viei era destul de des întâlnit. Aceștia arendau pământul viticultorilor, care îi răsplăteau la rândul lor în recoltă și nu în bani. Când recolta era gata, stăpânul își trimitea slujitori la viticultori pentru a colecta...
Vineri din săptămâna a 2-a din Post – 1
Textul evangheliei de astăzi ne prezintă una dintre cele mai cunoscute parabole ale lui Isus, adică cea a viticultorilor. ...
