Vineri din săptămâna a 25-a de peste an
Ss. Pius din Pietrelcina, pr. **; Zaharia şi Elisabeta
Culoare: verde
Psaltire: I
Liturghie la alegere
prefaţă comună
Ag 1,15b-2,9
Ps 42
Lc 9,18-22
Ant. la intrare
Mântuirea poporului sunt eu Din orice strâmtorare vor striga spre mine, îi voi asculta şi voi fi Dumne-zeul lor în veci.
Rugăciunea Zilei
Dumnezeule care ai întemeiat toată legea sfântă în iubirea faţă de tine şi faţă de aproapele, dăruieşte-ne harul, ca, păzind poruncile tale, să ne învrednicim a ajunge la viaţa veşnică. Prin Domnul nostru Isus Cristos.
LECTURA I
Fiecare lucru de sub cer îşi are hotărât timpul său.
Citire din cartea lui Qohelet 3,1-11
Pentru toate există o vreme şi un timp, pentru toate cele plăcute sub ceruri. Este un timp pentru a se naşte şi un timp pentru a muri; un timp pentru a planta şi un timp pentru a smulge ce s-a plantat; 3 un timp pentru a ucide şi un timp pentru a vindeca; un timp pentru a dărâma şi un timp pentru a construi; 4 un timp pentru a plânge şi un timp pentru a râde; un timp pentru a geme şi un timp pentru a dansa; 5 un timp pentru a arunca pietre şi un timp pentru a aduna pietre; un timp pentru a îmbrăţişa şi un timp pentru a se îndepărta de îmbrăţişare; 6 un timp pentru a căuta şi un timp pentru a pierde, un timp pentru a păstra şi un timp pentru a arunca; 7 un timp pentru a rupe şi un timp pentru a coase; un timp pentru a tăcea şi un timp pentru a vorbi; 8 un timp pentru a iubi şi un timp pentru a urî; un timp pentru luptă şi un timp pentru pace. 9 Ce folos are cel care lucrează din tot ceea ce trudeşte el? 10 Am văzut îndeletnicirea pe care Dumnezeu le-a dat-o fiilor oamenilor, ca să se ocupe cu ea. 11 Toate le-a făcut frumoase la timpul lor, ba chiar a pus veşnicia în inima omului, chiar dacă omul nu poate să afle lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu de la început şi până la sfârşit.
Cuvântul Domnului
PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 143(144),1a şi 2abc.3-4 (R.: 1a)
R.: Binecuvântat să fie Domnul, mântuitorul meu!
1a Binecuvântat să fie Domnul, stânca mea!
2abc El este aliatul meu fidel şi tăria mea,
turnul meu de apărare şi eliberatorul meu.
El este scutul meu, în care mi-am găsit refugiu. R.
3 Doamne, ce este omul, că te îngrijeşti de el,
sau fiul omului, că te gândeşti la el?
4 Omul este ca o suflare,
zilele lui sunt ca umbra care trece. R.
ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE Mc 10,45
(Aleluia) Fiul Omului a venit ca să slujească şi să-şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi. (Aleluia)
EVANGHELIA
Tu eşti Cristosul lui Dumnezeu! Fiul Omului trebuie să sufere multe.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 9,18-22
În acel timp, pe când era singur în rugăciune, iar discipolii erau cu el, Isus i-a întrebat zicând: “Cine spun mulţimile că sunt eu?” 19 Ei i-au răspuns: “«Ioan Botezătorul», alţii «Ilie», iar alţii că «a înviat unul dintre profeţii cei vechi»”. 20 El le-a spus: “Dar voi cine spuneţi că sunt?” Atunci, răspunzând, Petru a zis: “Cristosul lui Dumnezeu!” 21 Dar el le-a interzis cu stricteţe să spună aceasta cuiva, 22 zicând: “Fiul Omului trebuie să sufere multe, să fie respins de bătrâni, de arhierei şi de cărturari, să fie ucis şi a treia zi să învie”.
Cuvântul Domnului
Rugăciunea credincioși
Fraților preaiubiți, autorul cărții Ecleziastului ne amintește astăzi de complexitatea vieții, însă pentru noi, Isus, Cristos, este, în toate circumstanțele, adevărata noastră speranță. Să spunem împreună:
R. Ascultă-ne Doamne!
- Ne rugăm pentru sfântul nostru părinte papa Francisc și pentru episcopul nostru Iosif, ca ei să aibă grijă de turma ce le-a fost încredințată. R.
- Ne rugăm ca fiecare creștin să fie ferm în credința lui, bucurându-se că Isus este Cristos, Fiul lui Dumnezeu, și să găsească în moartea și învierea sa, viața și speranța. R.
- Ne rugăm ca suferințele lui Cristos și jertfa morții sale să mântuiască lumea de la păcat. R.
- Ne rugăm și pentru păstrarea liniștii în momentele de rugăciune și reflexie, pentru ca astfel să putem proclama bunătatea și milostivirea lui Dumnezeu. R.
- Ne rugăm ca devoțiunea sfântului Pius din Pietrelcina față de sacramentul spovezii, să ne ajute să creștem în iubirea față de acest sacrament al milostivirii. R.
- Ne rugăm ca toți răposați noștri să aibă parte de iertare și prin mila lui Dumnezeu să se odihnească în pace. R.
Doamne, tu îți afli plăcerea în poporul tău în acele momente în care vezi fața lui Cristos, Fiul tău în credința și iubirea lor. Te rugăm să ne dai harul de a ne întări speranța și de a rămâne mereu fideli numai ție. Prin Cristos Domnul nostru. Amin
Asupra Darurilor
Te rugăm, Doamne, primeşte cu bunăvoinţă darurile poporului tău, pentru ca, prin tainele tale cereşti, să primim ceea ce mărturisim cu pietatea credinţei. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtășanie Ps 118,4-5
Tu ai dat învăţăturile tale ca să fie păzite cu fidelitate. O, de-ar fi căilemele statornice în a păzi orânduirile tale!
După Împărtășanie
Dăruieşte-ne mereu cu bunătate, Doamne, ajutorul tău, nouă, celor întăriţi cu sfintele sacramente, ca să putem primi rodul răscumpărării şi din tainele sfinte, şi prin întreaga noastră viaţă. Prin Cristos, Domnul nostru.
Vineri din săptămâna a 25-a de peste an – 2
Lc 9,18-22
Mărturia lui Petru
În textul evangheliei de astăzi am auzit citindu-se că pe când era singur în rugăciune, iar discipolii erau cu el (v.18). Adesea, în textele evangheliilor, îl vedem pe Isus trezindu-se dis de dimineață pentru a se ruga. Astfel, de ținut minte e faptul că, pentru început, deși Cristos avea atât de multă muncă de făcut, el tot găsea puțin timp pentru a fi singur cu Tatăl și cu discipoli săi. Apoi, când Cristos era singur, el se ruga mereu. De aceea e bine ca și noi să ne rugăm atunci când ne simțim singuri, mai ales că niciodată nu suntem cu adevărat singuri, fiindcă Dumnezeu Tatăl este mereu cu noi. Al treilea lucru e că în unele momente, când Cristos era în rugăciune, discipoli săi erau cu el, se alăturau lui în rugăciune, asemenea unei familii ce se roagă. De aceea e bine ca părinți să se roage împreună cu copii lor, profesori și tutori cu elevi, studenți lor. Și ultima observație e că Cristos se ruga cu ei înainte de a-i examina. Ca ei să aibă o oarecare direcție și curaj când vor trebui să răspundă la întrebarea, cine spune lumea că sunt eu și cine spuneți voi că sunt eu, totul prin rugăciunile pentru ei.
Însă pasajul evangheliei de astăzi nu ne spune că ei se rugau împreună cu Cristos. Ci doar că el se ruga. Cine oare are nevoie de mai mult de rugăciune? Cristos sau noi care înțelegem atât de puține lucruri despre Dumnezeu. Noi suntem evazivi și scurți în angajamentele noastre de rugăciune sau, cel mai adesea, credem că nu avem nevoie de ea. Dacă, în natura sa umană, Isus a simțit nevoia de rugăciune, cât de mult avem noi oare nevoie de o viață de rugăciune, intensă, regulată și disciplinată?
Legat de aceasta, Carlo Carretto, un bine cunoscut eremit și scriitor spiritual, a relatat la un moment dat următoarea mărturie, într-una din scrisorile sale destinate surorii sale, din cartea intitulată Scrisori către Dolcidia din perioada 1954-1983. Carlo Carretto spunea că Vezi cât de mult am făcut pentru Biserică. Mă-am săturat până peste cap. Acesta a fost singurul meu gând, singura mea grija. Am fugit și străbătut mulți kilometri, mai mulți decât oricare alt misionar. La un moment dat, însă, mi-a venit în minte faptul că ceea ce îi lipsea Bisericii nu era lucrarea, munca, activitatea, construirea de proiecte prin care să atragi sufletele. Ceea ce lipsea sau ceea ce abia se atingea la suprafață era elementul rugăciunii, meditației, dăruirii-de-seine, intimității cu Dumnezeu, a fidelității față de Duhul Sfânt și a convingerii că el era adevăratul constructor al Bisericii: într-un cuvânt, elementul supranatural. Lasă-mă să fiu mai clar: oameni de acțiune sunt necesari în Biserică însă va trebui să fim foarte grijulii ca acțiunea lor să nu înăbușe elementul cel mai delicat dar și cel mai important al rugăciunii.
Rugăciunea, după cum bine știm cu toți, este o conversație cu Dumnezeu. De acea nu avem nici un motiv pentru care să spunem că nu ne rugăm deloc. Iar asta fiindcă dacă nu ne rugăm, în acel moment pierdem bogăția rugăciunii alături de cele triei persoane ale Preasfintei Treimi.
În încheiere vă invit să reflectăm asupra a ceea ce ne spune Catehismul Bisericii Catolice la numărul 2601, Oare nu privindu-și mai întâi Învățătorul cum se roagă, a ajuns și învățăcelul să dorească să se roage? El poate atunci să învețe rugăciunea de la Învățătorul său. Prin contemplarea și ascultarea Fiului, fiii învață să se roage Tatălui. Amin
Alte teme omiletice și catehetice
- Qohelet și ciclurile sale nesfârșite.
- Rodnicia căutării de înțeles.
- Planul răscumpărător al lui Dumnezeu în Cristos.
Vineri din săptămâna a 25-a de peste an – 2
În textul evangheliei de astăzi am auzit citindu-se că pe când era singur în rugăciune, iar discipolii erau cu el (v.18). Adesea, în textele evangheliilor, îl vedem pe Isus trezindu-se dis de dimineață pentru a se ruga. Astfel, de ținut minte e faptul că, pentru început, deși Cristos avea atât de multă muncă de făcut, el tot găsea...
Vineri din săptămâna a 25-a de peste an – 1
În textul evangheliei de astăzi vom auzi că pe când era singur în rugăciune, iar discipolii erau cu el (v.18)...


