vineri, 25 martie 2022

Vineri din săptămâna a 3-a din Postul Mare

Sf. Dismas

Culoare:  violet
Psaltire
:   III

Liturghie proprie,
prefaţa pentru Postul Mare (I, II, III sau IV)

Os 14,2-10
Ps 80
Mc 12,28b-34

Ant. la intrare                        Ps 85,8.10

Doamne, nu este nimeni asemenea ţie între dumnezei, pentru că eşti mare şi săvârşeşti lucruri minunate; tu singur eşti Dumnezeu!

Rugăciunea Zilei

Te rugăm, Doamne, revarsă cu bunătate harul tău în inimile noastre, ca, ţinând în frâu dorinţele pământeşti dezordonate, să putem fi statornici, prin darul de sus, în urmarea poruncilor cereşti. Prin Domnul nostru Isus Cristos.

LECTURA I

Nu vom mai spune lucrării mâinilor noastre: „Dumnezeul nostru”.

Citire din cartea profetului Osea 14,2-10
Aşa spune Domnul: „Întoarce-te, Israel, la Domnul Dumnezeul tău, căci te-ai poticnit în nelegiuirea ta! 3 Aduceţi cu voi cuvinte potrivite şi întoarceţi-vă la Domnul! Spuneţi-i: „Îndepărtează toată nelegiuirea, primeşte ceea ce este bun şi-ţi vom aduce în schimb roadele buzelor noastre!” 4 Asiria nu ne va mântui, pe cai nu vom mai călări şi nu vom mai spune lucrării mâinilor noastre: „Dumnezeul nostru”. Căci numai în tine află orfanul îndurare. 5 Le voi vindeca apostazia, îi voi iubi de bunăvoie, căci mânia mea s-a îndepărtat de la ei. 6 Voi fi ca roua pentru Israel; el va răsări ca un crin şi-şi va întinde rădăcinile ca Libanul. 7 Ramurile lui se vor întinde şi va fi ca măslinul frumuseţea lui, iar mireasma lui, ca a Libanului. 8 Se vor întoarce şi vor locui la umbra lui; vor fi ca grâul şi vor răsări ca viţa-de-vie şi amintirea lor va fi ca a vinului din Liban. 9 Efraim, ce am eu de a face cu idolii? Îi voi răspunde şi voi privi la el. Eu sunt ca un chiparos verde, datorită mie se găseşte rodul tău. 10 Cine este înţelept să priceapă, iar cine pricepe să recunoască acestea: căile Domnului sunt drepte şi cei drepţi umblă pe ele, dar cei nelegiuiţi se poticnesc pe ele!”

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL

Ps 80(81),6c-8a.8bc-9.10-11ab.14 şi 17 (R.: cf. 11a şi 9a)
R.: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, ascultă glasul meu!

6c Atunci am auzit un glas pe care nu-l cunoşteam:
7 „I-am descărcat povara de pe umeri
şi mâinile lui au pus coşul jos.
8a În strâmtorarea ta, ai strigat la mine şi eu te-am eliberat. R.

8bc Ţi-am răspuns din locul tainic al tunetului,
te-am pus la încercare la apele de la Meriba.
9 Ascultă, poporul meu, vreau să dau mărturie împotriva ta;
o, de m-ai asculta, Israele! R.

10 Să nu fie în mijlocul tău niciun alt dumnezeu,
să nu te prosterni niciunui dumnezeu străin!
11ab Eu sunt Domnul Dumnezeul tău,
care te-am făcut să urci din ţara Egiptului! R.

14 O, de m-ar asculta poporul meu,
de-ar umbla Israel pe căile mele!
17 L-aş hrăni cu cel mai bun grâu
şi l-aş sătura cu miere din stâncă”. R.

ACLAMAŢIE LA EVANGHELIE                  Mt 4,17b

„Convertiţi-vă, spune Domnul, pentru că împărăţia cerurilor s-a apropiat!”

EVANGHELIA

Domnul Dumnezeul tău este singurul Dumnezeu, pe el să-l iubeşti!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 12,28b-34
În acel timp, unul dintre cărturari s-a apropiat de Isus şi l-a întrebat: „Care este prima dintre toate poruncile?” 29 Isus i-a răspuns: „Prima este: «Ascultă Israele: Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn. 30 Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta!» 31 A doua este aceasta: «Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!» Nu este nicio altă poruncă mai mare decât acestea”. 32 Cărturarul i-a zis: „Bine, învăţătorule, adevărat ai spus că el este unul singur şi că nu este altul în afară de el 33 şi a-l iubi pe el din toată inima, din tot cugetul şi din toată puterea şi a-l iubi pe aproapele ca pe tine însuţi este mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele”. 34 Isus, văzând că a răspuns inteligent, i-a spus: „Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu”. Şi nimeni nu îndrăznea să-l mai întrebe.

Cuvântul Domnului

Rugăciunea credincioși

Fraților preaiubiți, astăzi celebrăm misterul Cuvântului Veșnic care s-a întrupat prin Maria Fecioară. Să ne rugăm ca toți creștini să primească același Cuvânt veșnic în inimile lor. Să spunem împreună:

 R. Ascultă-ne Doamne!

  • Ne rugăm ca toți creștini, în acest timp al Postului Mare să se bucure de voința lui Dumnezeu, după cum a făcut și Maria cu mult timp în urmă. R.
  • Ne rugăm ca Cristos să locuiască mereu în inimile noastre. R.
  • Ne rugăm ca această solemnitate a Fiului lui Dumnezeu din noi, în pântecul Mariei, să aducă binecuvântări de adevăr și pace fraților și surorilor noastre creștine care au parte de persecuții din cauza credinței lor în Isus. R.
  • Ne rugăm ca toți cei care au patronajul Bunei-Vestiri, să găsească în Fiul Mariei adevăratul sens în viața lor. R.
  • Ne rugăm ca încheierea acestui an în Biserică dedicat reflectării asupra documentului Iubirii și a vieții de familie a papei Francisc, să întărească familiile, să îi încurajeze pe cei cu dificultăți și să genereze speranța în toate familiile și casele. R.
  • Ne rugăm ca toți credincioși noștri răposați să se odihnească în pace în casa Tatălui ceresc. R.

Doamne Dumnezeule, după cum Fiul tău a fost zămislit după mesajul unui înger, fă te rugăm ca și noi să primim evanghelia lui Isus, conștienți că noi nu mai trăim singuri, ci că Cristos trăiește în noi. El care viețuiește și domnește în toți veci vecilor. Amin

Asupra Darurilor
Priveşte cu bunătate, Doamne, la darurile pe care ţi le consacrăm, pentru ca ţie să-ţi fie plăcute, iar nouă să ne fie pururi spre mântuire. Prin Cristos, Domnul nostru.
Ant. la Împărtășanie          Cf. Mc 12,33

A-l iubi pe Dumnezeu din toată inima şi pe aproapele ca pe tine însuţi este mai mult decât toate jertfele.

După Împărtășanie

Te rugăm, Doamne, ca lucrarea puterii tale să pătrundă cugetele şi trupurile noastre, ca să ajungem la plinătatea răscumpărării de care ne-ai făcut părtaşi prin sfintele taine. Prin Cristos, Domnul nostru.

Vineri din săptămâna a 3-a din Postul Mare – 1

Mc 12,28b-34

Porunca cea mare

Într-o zi, un preot, după ce a ieșit de la liturghia de dimineață, a fost oprit de o femeie care dorea sfatul său. Conform acesteia, ea comisese un păcat foarte mare, adică a încălcat cea dea treia poruncă a lui Dumnezeu, aceea de a sfinți ziua Domnului. Această femeie i-a spus preotului că ea a lipsit de la Liturghia din Duminica trecută fiindcă nu a avut cum să o lase pe fiica ei singură, care era grav bolnavă. Preotul i-a spus acestei femeii, Doamnă, ați fi făcut un păcat mare dacă ați fi lăsat-o pe fiica dumneavoastră bolnavă, singură și va-ți fi dus la sfânta liturghie fără a lăsa pe cineva să aibă grijă de ea.

În textul evangheliei de astăzi, unul dintre cărturari a venit la Isus și i-a adresat o întrebare sinceră, o întrebare care circula deja prin popor prin mulțimea care îl asculta mereu pe Isus, adică: Care este prima dintre toate poruncile? Această întrebare apăruse din cauza faptului că evrei aveau 630 de norme, legi, pe care cărturari le studiau și le practicau în întreaga lor viață, pe lângă alte numeroase comentarii rabinice. Ei au pus această întrebare probabil pentru a testa și pentru a vedea dacă Isus înțelegea corect legea, așa cum o înțelegeau ei. Sau probabil că cărturarul era sincer în întrebarea lui, din moment ce într-un final el primește cu bucurie răspunsul lui Isus și și-l însușește. Isus îi surprinde cu profunda sa simplitate și stăpânire a legii lui Dumnezeu și a scopului ei. Prin acest răspuns Isus vrea să ne spună, pur și simplu, modul în care ar trebui să ne trăim viețile, adică prin a-l iubi pe Dumnezeu din toată inima noastră și pe aproapele nostru ca pe noi înșine. Iubirea față de Dumnezeu vine mereu pe primul loc iar iubirea față de aproapele își are fundamentul în iubirea față de Dumnezeu.

Imagini pentru jesus and scribesPrima parte a răspunsului lui Isus este luat din cartea Deuteronomului (6,4). Este luată dintr-o poruncă-rugăciune care se numește Shema  sau Ascultă. Această poruncă-rugăciune era una foarte importantă pentru poporul evreu fiindcă era rugăciunea lor pe care trebuiau să o recite în fiecare dimineață și seară. Pentru ei, acestea erau cuvintele după care trebuiau să își ghideze întreaga viață și după care să și moară. Aceasta era prima propoziție pe care fiecare copil evreu trebuia să o rețină, să o învețe, și rugăciunea, propoziția pe care fiecare evreu spera să o aibă pe buze în momentul în care murea.

A doua parte a răspunsului lui Isus este luat din cartea Leviticului (19,18). Această poruncă este o manifestare a primei porunci. Există o legătură intimă între iubirea noastră față de Dumnezeu și iubirea față de aproapele.

Cristos ne dă aceste două mari porunci ale iubirii și ne cheamă să le trăim, însă întrebarea este cum? O modalitate poate fi prin intermediul următoarelor trei căi prin care putem trăi zi de zi aceste două mari porunci.

Prima este aceea de a iubi prin ascultare. Dumnezeu dorește să ne supunem lui, să îl ascultăm. Marea oportunitate de a asculta de el se află aici, acum, prin a asculta ceea ce ne spune el cu toate suișurile și coborâșurile. Dumnezeu nu se uită la ceea fel de acțiuni, fapte putem îndeplini, ci mai degrabă se uită dacă suntem dispuși să ne supunem voința la voința sa divină. Adevărata iubire este arătată prin supunere, ascultare.

A doua este iubirea prin caritate. Noi creștini, suntem chemați să îl iubim pe Dumnezeu mai presus de orice și să îi iubim pe toți bărbați și pe toate femeile mai mult decât ne iubim pe noi înșine, complet și cu totul, fără jumătăți de măsură. Nu avem cum să spunem că îl iubim pe Dumnezeu dacă nu trăim și nu practicăm caritatea în afara limitelor zonei noastre de confort. Dumnezeu este radical și ne cheamă să îl iubim în alți. Tot ceea ce faceți unuia dintre aceștia mici, care sunt frați și surorile mele mie mi-ați făcut, spunea Isus. Adevărata iubire se arată prin caritate.

A treia este iubirea prin rugăciune. Catehismul Bisericii Catolice la numărul 2658 ne amintește că  iubirea este sursa rugăciunii…. ne ajută să îi răspundem lui Dumnezeu prin ai iubi pe ceilalți așa cum ne iubește el. Ca să-l putem iubi pe Dumnezeu va trebui să ascultăm și să îi iubim pe cei din jurul nostru mult mai mult decât ne iubim pe noi înșine. Însă, de ținut minte e că aceasta este imposibilă fără rugăciune. Dacă rugăciunea ne face să răspundem, se datorează faptului că rugăciunea este cea care ne transformă voința. A deveni asemenea lui Cristos este scopul rugăciunii. Al iubi pe Cristos înseamnă a deveni asemenea lui Cristos. Dar pentru a face aceste schimbări este nevoie de rugăciune. Așa se roagă cei care iubesc cu adevărat. Amin

Alte teme de predici sau cateheze

  1. Are Dumnezeu putere deplină în viața mea?
  2. Relația dintre iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele.
  3. Recunoașterea aproapelui în lumea de astăzi.