Mt 9,14-15
Despre post
Am citit zilele acestea pe internet un model de dietă pentru Postul mare care suna cam așa. În primul rând trebuie să îți mănânci cuvintele, apoi să îți înghiți mândria, după care să digeri învățăturile lui Dumnezeu iar ca desert să te cufunzi în rugăciune. Și pentru a completa acest trio sau mai bine zis, după toate acestea să împarți ceea ce ai și cu cei săraci.
În textul evangheliei de astăzi, discipoli lui Ioan Botezătorul și al fariseilor îl întreabă pe Isus de ce discipoli lui nu postesc în timp ce ei postesc. Isus le spune că nu postesc fiindcă el este cu ei. Împărăția lui Dumnezeu, în persoana lui Isus, ne cheamă să ne bucurăm și să celebrăm imensa generozitate și iubire a lui Dumnezeu care s-a manifestat în prezența lui Isus printre noi, în mijlocul nostru. Însă astăzi, el nu mai este cu noi din punct de vedere fizic, așa că trebuie să postim ca și cum am face aceasta pentru Dumnezeu.
Postul este practicat de majoritatea religiilor. Postul este văzut ca un mijloc de ispășire a păcatelor, de purificare a sufletului și de a oferi ceva divinități iar în cazul nostru, lui Dumnezeu. De exemplu, musulmani, ei postesc în luna Ramadan, care începe cu răsăritul soarelui până la apusul acestuia, în fiecare zi din acea lună a noua a anului Mahomedan.
Pentru poporul evreu, postul este reprezentat ca o piatră de temelie a spiritualității lor. În cartea lui Tobia, putem citi că, rugăciunea este bună când este însoțită de post, de pomană și de dreptate (12,8). Dacă postul este separat de rugăciune și de dreptate precum și de convertire, în aceste cazuri postul este lipsit de sens sau mai bine zis inutil. Este un semn de pocăință și de căină pentru toate păcatele și relel proprii comise. Este de asemenea și un mod de reîmprospătare a speranței și a rugăciunii că Dumnezeu va veni și își va elibera poporul.
Postul, precum rugăciunea și pomana sau faptele de milostivire, este o disciplină spirituală adevărată, legitimă se trebuie practicată în privat, în intimitatea camerelor noastre, în așa fel încât să nu arătăm altora că postim sau că ne rugăm sau că dăm de pomană, pentru noi creștini, după cum ne-a învățat Domnul nostru Isus Cristos. Cât de des trebuie să practicăm postul nu este prescris nicăieri fiindcă și acest aspect rămâne doar între noi și Cristos, doar la ceea ce dorește Cristos de la noi. Însă pentru noi catolici, postul ne este cerut de două ori pe an, primul este în timpul adventului iar al doilea în timpul Postului Mare, dar în special de miercurea cenușii și în Vinerea mare, în ziua în care a pătimit Domnul pentru noi. Când dorim să căutam fața lui Dumnezeu mai mult decât mâncarea, atunci acel moment este cel potrivit pentru a posti.
În Biblie putem găsi încă câteva motive pentru a posti sau de ce să postim după cum spunea un mare predicator. Postul este legat de disciplina controlului propriu, al propriei persoane, este un mod prin care să ne arătăm, prin care să împărtășim și altora că noi depindem de Dumnezeu și că puterea noastră provine de la el precum și toate resursele noastre, este un mod prin care ne concentrăm numai asupra lui când căutăm ajutorul său, sfatul său. Postul mai este și un mod prin care și în care ne putem căi profund de toate păcatele noastre, ceva ce o persoană sau o comunitate va face pentru a putea conștientiza că l-a supărat pe Dumnezeu și va căuta iertarea sa.
Avem uneori tendința să credem că postul constă doar în a mânca mai puțin. Însă postul poate consta și în reținerea de la multe alte lucruri. De exemplu: dacă iubim muzica și decidem să nu mergem la un concert pentru a putea petrece mai mult timp cu Dumnezeu, înseamnă că postim. Postul este un mod prin care îi spunem lui Dumnezeu că prioritatea noastră principală în acel moment este aceea de a fi singur cu El, cu Dumnezeu, anulând tot ceea ce este necesar, precum masa, petrecerile, concertele sau oricare alt plan al nostru, pentru a putea îndeplini această prioritate, de a fi cu Dumnezeu.
Întrebarea este, ce fel de post alegem să punem în practică în acest timp al Postului Mare? Acest post aduce bucuria în inimile celor aflați în nevoie?
