In 10,31-42
În textul evangheliei de astăzi, vom vedea cum Isus iarăși este interpretat greșit de către un grup de oameni care inventau tot felul de acuzații false împotriva lui, în special, împotriva autorității și a puterii sale de a învăța și de a înfăptui miracole. În loc să îl recunoască și să îl accepte pe Isus ca fiind cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, ei îl acuză pe nedrept ca fiind unul care om fiind, te faci Dumnezeu. Cum răspunde Isus?
Isus nu se face pe sine Dumnezeu, el este Dumnezeu. El este deja Dumnezeu încă de la începutul timpului, un Dumnezeu care s-a făcut om asemenea nouă. Isus le-a răspuns că Tatăl este în mine și eu în Tatăl. Însă, ei tot refuză să înțeleagă și să îl creadă pe Isus, din cauza împietririi inimii lor.
Asemenea mulțimii, și noi am putea petrece uneori prea mult timp întrebându-ne ba chiar criticându-l pe Isus în loc să facem tot ceea ce ne dictează credința, adică să credem și să îl urmăm chiar și atunci când este extrem de greu să facem tot ceea ce ne spune. Credința noastră ne spune că noi trebuie să vorbim, să ne rugăm, să împărtășim și să lucrăm mai mult în al apăra pe Isus înaintea lumii.
În acest timp a Postului Mare, va trebui să ne asumăm responsabilitatea de a vorbi pentru el și de a-l arăta și altora, cu toată inima noastră, lumii de astăzi. Avem noi oare destul curaj și răbdare în a vorbi despre Isus, familiei noastre și tuturor celor din jurul nostru?
