Mt 22,1-14
În textul evangheliei de astăzi, îl vom auzi pe Isus spunându-ne o parabolă, o poveste. În această parabolă a lui Isus, însă, găsim foarte multe circumstanțe neobișnuite. În primul rând, oaspeți care au fost invitați la nuntă și care sunt rude și apropiați cu mirele și mireasa, prieteni, rude și vecini, refuză această invitație la sărbătoare și o ignoră, pe scurt o resping. În al doilea rând, e aproape de necrezut faptul că oaspeți invitați au 
batjocorit servitori trimiși să le reamintească ba chiar unii din ei ajung să fie uciși. În al treilea rând, este ne neconceput ca, din cauza refuzului lor de a veni la nuntă, regele să își trimită trupele pentru a distruge, ucide și arde acele cetăți. În al patrulea rând, nu este normal, ca din cauza lipsei de invitați, orice persoană de pe drum, bun sau rău, să fie invitat la nuntă. Și în ultimul rând, a fost corectă pedeapsa pe care a aplicată regele celor care nu erau îmbrăcați cum trebuia, prin a-i lega și a-i arunca afară în întuneric?
Aceasta este natura unei parabole bune, în care se exagerează unele aspecte astfel încât cel care o citește sau ascultă să nu o uite cu ușurință ci să înțeleagă cum trebuie lecția. În cazul nostru, Domnul ne reamintește faptul că invitația la împărăția lui Dumnezeu este adresată tuturor, însă numai puțini sunt cei care răspund chemării sale, aceștia sunt cei puțini chemați de care a vorbit Domnul.
