Ios 24,1-2a.15-17.18b
Ef 5,21-32
In 6,60-69
Un creștin Indian, evanghelist, s-a urcat într-o zi într-un tren de mare viteză din India pentru a împărți copii ale Bibliei. La un moment dat, un om se enervase așa că a luat una din copiile Bibliei, a rupt-o în bucățele mici după care le-a aruncat pe geam.
La o primă vedere, se părea că acel gest ar fi încheierea acelei dispute, însă era abia începutul din cauza unul alt om care mergea pe jos pe lângă acea cale ferată. Acesta a văzut acele bucăți de hârtie. Le-a ridicat și a văzut scris în propria sa limbă, pe una din aceste bucăți, pâinea vieții veșnice.
Acesta nu știa ceea ce înseamnă, așa că i-a întrebat pe toți prieteni săi, unul i-a spus că această expresie provine dintr-una din cărțile creștine. Orice ai face nu o citi fiindcă ai să devii necurat.
Însă acest om a cumpărat un Nou Testament după care cineva i-a arătat acel pasaj în care Isus rostește aceste cuvinte, pâinea vieții veșnice.
După aceea s-a pus pe treabă. A studiat evangheliile care i-au luminat inima, sufletul. Mai târziu a devenit un predicator al evangheliei. Totul de la o mică bucățică de hârtie. Prin puterea Duhului Sfânt, Biblia a devenit pâinea vieții în viața acestui om.
Vedeți, iubiți credincioși, cât de puternic este cuvântul lui Dumnezeu, chiar dacă e scris și pe o bucată de hârtie aruncată, schimbă o persoană într-o floare a Domnului nostru Isus Cristos.
Cuvintele sunt ușoare și forme comune, normale de comunicare. Cei mai mari predicatori s-au inspirat de la sfinți. Cuvintele mărețe, dacă sunt scrise, durează și pot fi citite și recitite. Cuvintele sunt lucruri minunate ce plac urechii și minții. Dar mai important e că cuvintele bune și blânde, dacă sunt rostite când trebuie, pot vindeca o inimă rănită.
După cum spunea cineva, cuvintele sunt de-asemenea primele și cele mai ușoare mijloace de a comunica, de a vorbi cu Dumnezeu. Copii dar și mulți oameni mari, găsesc cuvintele indispensabile în rugăciune. Unele cuvinte, dacă sunt folosite cum trebuie, în rugăciune, sunt și devin mijloc de sfințenie. Când bărbați și femei sfinte se roagă și scriu propriile lor cuvinte de rugăciune ei îi ajută și pe alți să devină și ei sfinți.
Însă, din păcate, cuvintele pot fi și distructive. Pot distruge caracterul și reputația, pot provoca și răni pacea unei familii, pot stârni toate tipurile de emoții violente, precum mânia, pasiunea, lăcomia și pofta ce pot provoca răni destul de mari. Și cuvintele pot răni. Mulți psihologi ne spun că modul în care vorbim cu un copil, îl poate afecta atât în sens pozitiv dar mai ales negativ. Râsul la un copil mic pot crea cicatrici emoționale ce mai târziu pot duce la nevroze.
Un mare număr de cuvinte ies din gurile noastre în fiecare minut din zi. Însă multe dintre acestea, cel mai adesea, sunt distructive și rănesc. De aceea va trebui să fim mereu atenți la ceea ce spunem, la ceea ce rostim. Să avem grijă ca cuvintele noastre să îi ajute pe cei de lângă noi și să nu îi rănească.
Asemenea textului evangheliei din această Duminică, în care am auzit răspunsul pe care sfântul apostol Petru l-a dat, la întrebarea pe care Isus le-o adresase. Acest răspuns al lui Petru este unul foarte bun, în sensul că, se aseamănă cu o sabie, care străpunge și intră foarte adânc în inimile noastre.
Cuvântul pe care l-a rostit sfântul apostol Petru este Cuvântul lui Dumnezeu din Biblie, ce ne învață și ne instruiește asupra a ceea ce va trebui să facem pentru a putea dobândi viața veșnică. Cuvântul lui Dumnezeu este dulce și dătător de viață. Nu avem cum să participăm la sfânta Liturghie fără preot însă putem citi Biblia în privat, în particula, în intimitatea camerelor noastre sau în orice altă parte.
Bazându-mă pe ceea ce am observat de-a lungul timpului, mulți din cei care vin și participă la sfânta Liturghie întârzie și ajung după ce a trecut deja liturghia de partea cuvântului, în care se citește cuvântul lui Dumnezeu, mesajul său pentru noi, de pe ziua respectivă. Ceea ce se întâmplă în acel moment se aseamănă cu ceea ce se întâmplă în momentul în care ne uităm la un film început deja, stăm și așteptăm următorul film și părăsim cinema-ul, asta dacă ajungem la timp pentru începerea vizionării filmului.
Cuvântul lui Dumnezeu precum și Trupul și sângele lui Cristos sunt cele mai importante pentru mântuirea noastră. Avem nevoie de ele pentru a ne întări forțele pentru viața veșnică însă uneori luam cuvântul lui Dumnezeu așa cum este el.
În încheiere vă invit să reflectăm tot mai des asupra cuvântului lui Dumnezeu dar mai ales să îl lăsăm să pătrundă în adâncul inimilor noastre. Să primim trupul lui Cristos tot mai des ca sursă de întărire zilnică, ca sursă de putere pentru viața noastră de zi cu zi. Amin
