Mt 24,42-51
Domnul va veni asemenea hoțului în noapte. În timpul lui Isus, majoritatea oamenilor trăiau în case făcute din cărămizi de lut, astfel încât hoți săpau prin acești pereți pentru a putea intra în casă. De menționat e faptul că în această parabolă pe care o vom auzi astăzi, stăpânul casei știe momentul în care va veni hoțul, pe timp de noapte. Hoția, sau furtul, ca și în ziua de astăzi, era un lucru comun, cel mai probabil din cauza economiei slabe, a condițiilor de trai rele provocate de către Romani dar și de situația politică în general. Nu e de mirare faptul că a doua sosire a Domnului este adesea comparată cu un hoț în noapte.
Această parabolă nu intenționează să exalte furtul ci să facă o satiră la adresa celor care își băteau joc de creștini bisericii primare fiindcă ei tot așteptau și așteptau a doua venire a Domnului care părea că nu mai ajunge. De asemenea, unii creștini, deja începeau să își piardă speranța. Viața devenea tot mai grea. Astfel întrebarea era, trebuiau ei să continue să spere?
Mesajul evangheliei pe care îl vom auzi astăzi este acela că Fiul Omului se va întoarce cu siguranță, asemenea așteptării hoțului în noapte. De aceea, îl vom auzi pe Isus spunându-le discipolilor săi Vegheați. Însă, aceasta nu trebuie să fie o așteptare pasivă ci trebuie să fie o așteptare activă pentru întoarcerea Domnului. Ce e așteptarea activă? Ce-a de-a doua parabolă din textul evangheliei de astăzi ne dă răspunsul, prin a da hrană la timpul potrivit (v45), de a respecta demnitatea celorlalți (v.49a), o viață simplă și în sărăcie (v.49b). Speranța pentru întoarcerea Domnului ne îndeamnă să acționăm mereu în spirit de dreptate și de caritate.
