In 3,13-17
Astăzi celebrăm Înălțarea Sfintei Crucii, sărbătoare ce comemorează victoria Domnului nostru Isus Cristos. Această victorie a fost împlinită prin moartea și învierea sa, prin cruce.
Această sărbătoare a fost celebrată pentru prima dată la Roma înainte de sfârșitul 
secolului al VII-lea. Scopul ei era acela de a comemora recuperarea sfintei Cruci, ce a fost păstrată la Ierusalim și care căzuse în mâinile persanilor. Împăratul Heraclius a recuperat această prețioasă relicvă pe care sfânta Elena o descoperise pe Calvar și pe care o dusese la Ierusalim în ziua de 3 mai 629.
Conform legendei, un evreu pe nume Iuda a fost singura persoana care cunoștea locația exactă a crucii. La presiunea sfintei Elena, el a dezvăluit că fusese îngropată sub templul lui Venus, templu ce fusese construit de împăratul Adrian pe Golgota. În acel loc, Elena, a găsit îngropate trei crucii, fapt ce făcea destul de greu determinarea crucii care ia aparținut lui Cristos. În acea clipă tocmai trecea o procesiune funebră pe lângă ei, iar Elena a pus oameni să aducă crucile lângă acel mort. Când cea de-a treia cruce a fost așezată peste mort, acesta a înviat, fapt ce a confirmat că aceasta era întradevăr crucea dătătoare de viață a lui Isus.
În viața noastră de zi cu zi, noi identificăm mereu crucea cu problemele noastre, cu încercările, dificultățile și altele. Adesea spunem că Avem o cruce mult prea grea, sau că avem prea multe cruci în viața noastră. Așa că adesea stăm și ne întrebăm, Cine este crucea în viața noastră. Un lucru e clar, că nu avem cum să negăm faptul că avem cruci în viețile noastre, însă nu trebuie să uităm că Dumnezeu ni le dă fiindcă noi putem să le cărăm.
