Mc 5,1-20
Un lucru e clar, că nici unul dintre noi nu a fost vro dată posedat de diavol sau de 1000, 100 sau 10 diavoli. Și sperăm ca aceasta să nu se întâmple niciodată. Însă, din moment ce sigur nu am fost posedați de cel rău, cu siguranță am fost posedați de 2000 de păcate. Poate nu cu toate deodată, ci câte o parte pe rând, iar asta din momentul în care am comis primul păcat. Din moment ce până și cei drepți greșesc de cel puțin șapte ori pe zi, 
atunci cu noi ce se întâmplă, cei nedrepți, de câte ori cădem în păcat, greșim, de-a lungul zilei și a nopții? Pe de altă parte, din moment nu e atât de greu să ne imaginăm două mii de porci, atunci nu ne va fi greu să acceptăm faptul că, am comis și cele două mii de păcate.
Factorul salvator al acestei imagini bizare este fericitul adevăr că după cum Isus a alungat cele două mii de duhuri necurate din omul posedat despre care vom auzi în textul evangheliei de astăzi, El va face la fel și cu fiecare dintre noi. Când ne căim de păcate și le mărturisim, Isus nu va înceta să ne ierte, indiferent de cât de mult sau cât de mari ori cât de negre ar putea fi acestea. Fiecare păcat va fi șters, pierdut în veșnicia uitării.
Așa că, important e să nu uităm să îi mulțumim Domnului pentru iubirea sa, pentru iertarea sa și pentru îndurarea sa, ca apoi să putem face asemenea omului din evanghelia de astăzi, să anunțăm tuturor ceea ce Domnul, în infinita sa bunătate, a făcut pentru noi.
