Ier 17,5-8
1Cor 15,12.16-20
Lc 6,17-18a.20-26
O mare sfântă a bisericii din primele secole, pe nume sfânta Brigita este cunoscută pentru marea ei sfințenie și slujire a celor săraci, pentru bunătatea ei mai ales față de animale. Când era mai tânără, lucra pentru un om bogat. Într-o bună zi, a pus trei bucăți de carne la gătit pentru cei trei angajați. Însă un câine care murea de foame a venit la ușă și implora ajutor așa cum numai căței pot mai bine. Brigita a lua una din acele bucăți de carne și i-a dat-o cățelului. Acum, se confrunta cu o problemă, cum avea să dea socoteală pentru carnea pierdută. S-a aruncat imediat în genunchi și a început să se roage. Când oameni au venit la masă, aceștia au găsit fiecare în farfuria lui câte o bucată de carne. Aceasta este doar o scurtă povestioară, ce ne ilustrează bunătatea unei inimii, bunătate care ar trebui să caracterizeze inima fiecărui creștin.
Astăzi, Isus ne transmite una dintre cele mai frumoase învățături morale, fericirile. Fericiri care, cu toate că sunt poruncile sale, nu sunt doar o listă de legi, ci o adevărată binecuvântare pentru toți copii lui Dumnezeu.
Am un vis, începea unul dintre discursurile lui Martin Luther King, discurs despre importanța drepturilor omului pentru afro-americani. Textul evangheliei de astăzi este discursul Am un vis, al lui Cristos, discurs care este un capitol important pentru dreptatea împărăției lui Dumnezeu, de pe pământ, pe care el a stabilit-o. Mai exact, în fericiri Isus a pus curăția inimii mai presus de lege. Cristos a pus dreptatea interioară, spirituală înaintea moralității. În Vechiul Testament legea era totul. Însă fericirile lui Cristos sunt o corectare necesară a toate acestea. Motiv pentru care oameni precum Gandi sau Tolstoy le-au găsit atât de minunate. De aceea, lista lui Cristos, lista numită așa să nu faci a atitudinilor interioare, sunt necesare pentru a duce o viață bună, detașată, milostivă, pașnică și însetată după dreptate.
De asemenea, fericirile sunt cele mai bune modele, necesare transformării lumii în care trăim, într-un loc plin de fericire. Sfântul evanghelist Luca în pasajul evangheliei de astăzi ne-a transmis trei fericiri, fericiri pe care evanghelistul Matei le-a extins la opt. Cu toate că lista lui Luca este una mai scurtă ea este la fel de puternică.
De exemplu, prima dintre ele, Fericiţi cei săraci în duh (Mt 5,3). Cristos nu spune că e bine să fii sărac ci că Dumnezeu ia această parte a săracilor, întoarce zbuciumul lor, și le asigură un loc în ceruri. Însă cuvintele lui Cristos spun mai mult decât atât. El oferă și soluția pentru sărăcie, prin a cere tuturor sărăcia în duh, detașarea de bunurile nemiloase, detașarea interioară de rădăcina nedreptății. Pe scurt, va trebui să fim mulțumiți cu puțin și să împărțim în mod egal resursele dacă dorim să înlăturăm sărăcia, ca toți să fim fericiți.
Pe lângă aceasta, în fericiri ni se vorbește și de acel detașament care ne va elibera din interior și ne va face mult mai fericiți. Asemenea lui Scrooge, care era cea mai nefericită persoană dintre toți, care era și sclavul aurului. Dacă ne eliberăm de toate acestea ne vom da seama că avem prieteni pretutindeni, chiar și în cele mai joase locuri. Însă va trebui să ținem minte că lumea coruptă ne va urî pentru faptul că arătăm tuturor cât de nefolositoare și lipsite de satisfacție sunt toate aceste obsesii materiale.
Pe de altă parte, practicarea acestor fericiri duc la moartea lui Cristos. Deși acuzat de numeroase crime adevărata lui greșeală a fost faptul că a arătat fariseilor și Romanilor, cruzimea și cinismul bogățiilor lumești și a puterii politice. Ei nu se putea împotrivi lui așa că au ales să distrugă această viziune a sa prin al ucide, totul pentru a-și salva propriul sistem corupt.
Această lecție este adevărată și pentru noi astăzi. Că în ciuda opoziției acestei lumii, noi tot va trebui să continuăm să denunțăm lăcomia excesivă și să fim adevărați martori împotriva ei. Prin sărăcia în duh, prin iubire abundentă, și prin libertate interioară dar mai ales prin generozitate vom reuși aceasta. Dar mai ales că fericirea rezultată, și salvarea, mântuirea proprie și a acestei lumii va compensa tot efortul și toată munca noastră. Până și în această viață vom fi binecuvântați, iar în viața care va veni vom fi duși în slava fericiților din cer. Vom fi cei care vor avea ajutor în orice mijloc, oricât de mic ar fi, în ducerea la îndeplinire a acestui vis de astăzi a Domnului nostru, vis al unei lumi drepte. Viața noastră va avea împlinirea cuvenită și vom fi făcuți părtași ai gloriei Domnului, pentru totdeauna.
Așa că, ceea ce va trebui noi să facem să e punem în practică oriunde am fi toate aceste fericiri interioare, precum pacea, milostivirea, curăția inimii și eliberarea de tirania bunurilor pământești. Amin
