Lc 9,7-9
Textul evangheliei pe care îl vom auzi astăzi este unul dintre cele mai scurte pasaje pe care le citim în cadrul sfintelor Liturghii. E format doar din trei versete care ne vorbesc despre unele bârfe despre Isus care l-au făcut pe regele Irod să se întrebe despre Isus. Însă unde este vestea cea bună? Cred că ultima propoziție din acest pasaj evanghelic ne conduce la mesajul veștii cele bune adică Şi căuta să-l vadă.
Dar în cazul nostru? Care este interesul nostru în persoana lui Isus? Este unul superficial sau doar o curiozitate de al cunoaște din punct de vedere istoric? Căutăm noi să îl cunoaștem pe Isus ca Mântuitor, Domn, ca Fiul al lui Dumnezeu? Ce înseamnă Isus pentru noi, în viața noastră de zi cu zi? Este Isus real pentru noi, nu doar ca Domn înviat, ci în Euharistie, în evanghelii, în Biserică, în oameni? Ce am răspunde noi dacă un ne-creștin ne-ar întreba acum. Cine este acest om, despre care am tot auzit atâtea?
Ca răspuns la toate aceste întrebări, cineva a spus că în viața noastră de zi cu zi, întâlnim diverse persoane, plictisite, indiferente ori fără speranță. Ca și creștini, e datoria noastră de a-i introduce lui Cristos și de a-i ajuta să se bucure de pacea adevărului lui Cristos. Iar pentru a îndeplini aceasta, va trebui să îl cunoaștem bine pe Cristos. De aceea va trebui să ne îmbogățim cu cunoștințe despre Dumnezeu pentru ca să putem fi capabili să le răspunde celorlalți.
Așa că întrebarea e, unde, cum și când Dumnezeu își află plăcerea în noi? Ce iubește Dumnezeu la noi? Ce parte la tine îl face pe Dumnezeu să râdă?
