Mt 13, 47-52
Sfântul Ieronim, pe care îl comemorăm astăzi, s-a născut în anul 345 și a fost un exeget extraordinar. A fost un adept deosebit al limbilor, al stăpânirii limbii elene, latine și ebraice. Traducerea sa a bibliei a fost folosită timp de multe secole ca traducere oficială a bisericii.
Rugăciunea zilei de la această sfântă Liturghie face referință la sfântul Ieronim ca având o dragoste vie și adâncă pentru Sfintele Scripturi. Catehismul Bisericii Catolice afirmă că Biserica….îndeamnă îndeosebi pe toți creștini….să învețe și să acumuleze cunoștințe despre Isus Cristos prin frecventa citire a sfintei Scripturi. Ignorarea scripturilor înseamnă și ignorarea lui Cristos.
Sfântul episcop Augustin a scris la un moment dat în Confesiunile sale că Lasă scriptura să fie lumină…O Doamne, perfecționează-mă și revelează-mi acele pagini! Vocea ta este bucuria mea. Dă-mi ceea ce iubesc….fă ca secretele cuvintelor tale să se deschidă în fața ochilor mei. Aceasta o implor, prin Isus Cristos în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale cunoașterii.
Un lucru e clar, că există o oarecare ezitare printre noi creștini când vine vorba de a deveni mai obișnuiți cu Biblia. Și totuși, cei care îi deschid paginile, găsesc scriptura ca fiind revigorantă, găsesc consolare, învățături, pe scurt, o găsesc mult mai valoroasă și decât aurul. De aceea va trebui să citim, să medităm sfânta Scriptură zi de zi. A avea o dragoste vie și adâncă pentru Sfintele Scripturi ne va conduce automat la o dragoste vie și adâncă față de Dumnezeu și dorința de a urma voința sa sfântă.
Prin studierea și citirea sfintei Scripturi, vom ajunge să cunoaștem cine suntem, cine trebuie să fim motiv pentru care nu trebuie să ezităm în a învăța cum să citim Biblia, fiindcă ea ne va aduce mai aproape de Cristos.
