Mal 3,19-20a
2Tes 3,7-12
Lc 21,5-19
Am dat zilele acestea de un cântec care are în el următoarele cuvinte, cuvinte ce se aplică de minune la textul evangheliei de astăzi pe care tocmai l-am auzit, ce ar fi dacă nu ar exista. Cum de e singura…Însă cum de mă poți iubi fără ea.
Cu siguranță nu ați auzit de aceste cuvinte, ori cântec, însă trebuie să recunoaștem faptul că sunt anumite lucruri pe care le considerăm ca fiind foarte prețioase pentru noi. Viața este lipsită de înțeles fără ele. De exemplu, pentru soț și soție, cel mai prețios lucru pentru ei e familia și fiecare dintre ei. Pentru un bețiv, cel mai prețios lucru e sticla de bere sau alcool, pentru cei care joacă la jocuri de noroc ar putea fi cărțile lor de joc și multe altele asemenea. Dacă mă întrebați pe mine, cel mai prețios lucru pentru mine, în viața mea, cu siguranță nu este preoția mea ci iubirea față de Dumnezeu din mine, iubire de care am parte mereu în viața mea, iar viața mea fără ea este fără valoare și lipsită de înțeles.
Dacă îi întrebăm pe evrei, care este cel mai prețios lucru pentru ei, vor răspunde că este Templul. Templu pe care l-au construit în 40 de ani. Era unul dintre cele mai frumoase temple din acel timp, fiind plin de pietre prețioase și daruri votive. Însă când Cristos prezice distrugerea sa prin a spune că Cât despre lucrurile acestea pe care le vedeţi, vor veni zile în care nu va rămâne piatră peste piatră care să nu fie dărâmată”. Însă după ce a spus aceasta, aceștia l-au întrebat pe Isus, “Învăţătorule, când vor fi acestea şi care va fi semnul că ele au să se întâmple? Iar asta fiindcă pentru ei templul semnifica prezența lui Dumnezeu, era centrul vieților lor, iar dacă acesta avea să fie distrus atunci cu toți înțelegeau că acela va semnifica sfârșitul lumii. Această prezicere a avut loc și din punct de vedere istoric, la 40 de ani după aceea, când armatele Romane, au atacat Ierusalimul și l-au distrus în întregime, inclusiv templul, în anul 70 după Cristos.
Pentru evrei, după cum am spus deja, distrugerea templului era echivalent cu sfârșitul lumii. După cum se întâmplă și cu noi când pierdem ceva important, ne panicăm și ne pierdem și interesul. O fată aproape s-a sinucis din cauza faptului că prietenul ei s-a despărțit de ea, însă, într-un final s-au împăcat, au revenit unul în brațele celuilalt și s-au și căsătorit și au devenit o mare și frumoasă familie care dăinuie până în ziua de astăzi.
De asemenea, în lumea de astăzi, observăm că există o adevărată proliferare a armelor nucleare. Că există o adevărată competiție în care cine face cea mai tare armă nucleară. Scopul acestei competiții, conform lor este acela al apărării, însă de fapt e cel al uciderii oamenilor nevinovați. Există o cursă nebună de distrugere a mediului înconjurător în care păduri virgine sunt ucise puțin câte puțin. Corporațiile naționale și internaționale a căror scop este dezvoltarea, chiar ele poluează cel mai tare apele și aerul. Există așa zisa neliniște politică internațională sau războiul rece dintre națiuni. În țara noastră, de exemplu, avem parte de atât de multe calamități naturale precum, cutremure, inundații în care mii de oameni au rămas pe drumuri ori au murit. Omoruri, răpiri, depindeți de droguri, prostituție, trafic de droguri și multe altele asemenea. Datorită acestora, multora le este frică că sfârșitul lumii este aproape. Sunt unii care chiar încep să prezică că sfârșitul lumii sau parusia va avea loc într-o anumită zi și timp. De exemplu, un pastor coreean a prezis la un moment dat că în ziua de 28 octombrie 1992 va avea loc Ziua rupturii. A fost făcut cunoscut fiindcă a fost publicat în ziare, a fost anunțată la radio, și dată și la știrile de la televizor. Conform acestui pastor, exact la ora 11 seara Cristos va veni și îi va aduce pe toți acei creștini care au crezut în el la viață fiindcă au fost renăscuți din nou pentru cer dar și că acei oameni care vor rămâne vor avea parte de nenumărate probleme și haos. Însă, ziua a venit, ora a sosit și nu s-a întâmplat nimic. Iar asta fiindcă Isus a spus, Vedeți să nu fiți înșelați, căci vor veni mulți în numele meu…
Iubiți credincioși, nu vă lăsați duși în eroare de aceste fenomene și de aceste persoane fiindcă aceasta nu s-au întâmplat numai o singură dată ci de multe, multe ori. Ceea ce putem face e să ne pregătim cât de bine putem fiindcă nimeni nu cunoaște ora când va avea loc aceasta.
Toate aceste lucruri pe care le-am menționat ne duc cu gândul la textul evangheliei de astăzi în care am văzut cum Isus în acel proces de prezicerea a distrugerii templului a făcut o referință și la întoarcerea sa de la sfârșitul lumii. Când? Ăsta e singurul lucru pe care nu îl știm.
Textul evangheliei de astăzi ne invită să reflectăm asupra sfârșitului lumii, nu într-o atmosferă de panică sau de frică ci într-o atmosferă de angajament creștin și de încredere creștină prin folosirea talentelor și a resurselor noastre, nu în scopuri egoiste ci în scopul construirii împărăției lui Dumnezeu aici pe pământ.
În încheiere vă invit să reflectăm asupra următorului text:
Cu fiecare lipsă de bunătate, am provocat durere celor dragi mie.
Cu fiecare lipsă de respect, nu am fost mai educat decât un creștin normal.
Cu fiecare privire de mulțumire, cineva a suferit o lovitură.
Cu fiecare moment în care am refuzat iertarea, o parte din egoismul meu a crescut.
Cu fiecare resentiment pe care îl arăt, descopăr o parte din mândria mea rânită.
Cu fiecare cuvânt amar rostit, pierd din drumul spre cer.
Cu fiecare păcat pe care-l comit, rup o pagină din evanghelie.
Cu fiecare moment în care sar peste rugăciune, pierd un cuvânt de har.
Cu fiecare lacrimă pe care o șterg, fac un frate de-al meu mai fericit.
Cu fiecare zâmbet pe care îl dau, generez mai multă speranță.
Cu fiecare trandafir pe care îl ofer, un înger spune Amin
