Lc 1,39-45
Suntem noi conștienți de faptul că în timpul acestui Crăciun sunt oameni care doresc enorm de mult prezența noastră? Aceste persoane doresc ca noi să fim și cu ei chiar și pentru o perioadă scurtă de timp. Aceste persoane pot fi părinți noștri, frați noștri, copii sau rudele noastre pe care nu le-am văzut și cu care nu am vorbit de foarte mult timp.
În textul evangheliei de astăzi, preasfânta Fecioară Maria, a mers 100 de Km de la Nazaret doar pentru a o vedea pe verișoara ei Elisabeta, doar pentru a-i face cunoscut faptul că ea este acolo pentru ea. Maria și-a vizitat verișoara in ciuda distanței enorme pe care o avea de străbătut, doar pentru a-și arăta sprijinul și suportul față de Elisabeta.
Preasfânta Fecioară Maria era și ea însărcinată. Și totuși, ea tot nu și-a pus propriile nevoi mai presus de cele ale celorlalți, doar pentru a avea grijă de nevoile verișoarei ei. Maria ar fi putut, pur și simplu, să o de-a deoparte pe Elisabeta, dar nu a făcut-o.
Câți dintre noi, suntem dispuși să facem acest act lipsit de egoism? Câți dintre noi sunt dispuși să uite de propriile nevoi doar pentru a oferi un pic de fericire celorlalți? De aceea va trebui să fim mereu asemenea preasfintei noastre mame. Să uităm de noi înșine, și să facem o diferență enormă în viețile celorlalți, mai ales a celor săraci care nu ne pot răsplăti acest act de altruism.
