Is 52,7-10
Evr 1,1-6;
In 1,1-18
Cuvântul
Există o poveste, despre o parohie, în care tocmai avusese loc o procesiune de Crăciun cu doi copii îmbrăcați ca Iosif și Maria. Acești copii ar fi trebuit să poarte statuia pruncului Isus și să o pună în iesle. Însă în momentul în care s-au dus la locul unde era păstrat au descoperit că acea statuie nu mai era. Au căutat disperați însă toți copii nu au găsit nimic altceva decât un coș cu ostii neconsacrate. Le-au purtat pe acestea în procesiune și le-au pus în iesle. Preotul a făcut tot ceea ce a putut în cadrul predicii, menționând că adevărata iesle a fost un loc în care erau hrănite animalele, că Betleem tradus înseamnă Casă a pâinii și că pruncul Isus într-o zi avea să se ofere pe sine ca Pâine a vieții. După sfânta Împărtășanie, fără a știi ce s-a întâmplat, statuia pruncului Isus a apărut brusc în iesle, arătând mult mai nouă și mai mare decât își aminteau toți ceilalți. Credincioși au continuat apoi să povestească acest episod oricui era dispus să asculte.
Astăzi celebrăm sărbătoarea Nașterii Domnului care mai e cunoscută ca și Crăciun. Astfel, în timpul acestei zile de Crăciun vă invit pe toți să îi adresăm Domnului următoarea întrebare, Care este dorința ta cu ocazia nașterii tale, Doamne? Sunt sigur că dorința Domnului va fi aceasta, să nu îți amâni convertirea, să nu amâni dorința de a iubi și de a te schimba, să ții cont de binecuvântările primite și nu de suferințele avute. Esența celebrării de astăzi a Crăciunului este aceasta, Divinul a devenit om pentru ca omul să devină sfânt.
Însă ce e de fapt Crăciunul? Cuvântul Crăciun provine și de la combinația cuvintelor englezești Cristes maesse care traduse ar însemna Liturghia lui Cristos. Cu alte cuvinte, crăciunul este celebrarea nașterii lui Isus, a Mântuitorului omenirii întregi. Majoritatea istoricilor relatează că prima celebrare de Crăciun a avut loc în Roma anului 336, și e menționează ca fiind o zi sfântă. Pentru noi, Crăciunul este unul dintre cele mai importante evenimente ale anului, eveniment al cărui spirit se pare că am început să îl simțim încă din luna septembrie. Pentru noi creștini, este o zi extrem de importantă din calendarul nostru liturgic din moment ce este ziua în care Domnul însuși s-a întrupat. Guvernul, școlile, diverse afaceri particulare și multe altele, dau angajaților lor o zi sau două libere, cu ocazia Crăciunului, făcând ca această zi să devină una și mai importantă. Pentru noi, creștini, această sărbătoare este una dintre cele mai sfinte celebrări. Celelalte fiind, Cristos Regele Universului, Înălțarea Domnului, Ridicarea cu trupul și sufletul la cer a preasfintei noastre mame, Toți Sfinți și Comemorarea tuturor credincioșilor răposați, Neprihănita Zămislire și altele asemenea. Însă de ce e atât de important crăciunul pentru noi creștini? Simplu, fiindcă e ziua în care s-a născut cel pe care îl urmăm și ai cui discipoli suntem cu toți.
Crăciunul este o sărbătoare a luminii într-un mod mult mai profund fiindcă celebrăm nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos. El a venit să aducă lumina și speranța în lumea noastră atât de întunecată. El ne deschide ochi pentru a vedea lucrurile cu o nouă lumină a credinței. Acesta este motivul pentru care aprindem lumânarea albă, lumânarea păcii, în ultima noapte de advent, de aseară.
Crăciunul este o ocazie de bucurie. Am ajuns la o apreciere mult mai mare a ceea ce a făcut Cristos pentru noi. Ne bucurăm de faptul că nașterea sa din acea iesle săracă din Betleem ne-a deschis calea mântuirii. Ceea ce e și un motiv de bucurie. Însă va trebui să celebrăm crăciunul cu Cristos în mijlocul nostru. Și nu după cum a crezut băiețelul din următoarea povestioară.
Se spune că a existat un băiețel în vârstă de patru ani care era extrem de iscoditor, ți care era profund înrădăcinat în acea etapă a vieții ce conține întrebarea De ce și Spune-mi. Acest băiețel îl ajuta pe tatăl său cu aranjarea decorațiilor de crăciun. Haideți să ne imagină puțin scena, cu cutii desfăcute și împrăștiate și să ascultăm conversația dintre ei.
Tati, de ce sunt atât de multe lumini? Ce înseamnă toate aceste culori? De ce tai ramurile și le agăți de ușă? Și tu îți ajutai tăticul când erai ca mine? Spune-mi povestea pruncului Isus. De ce aducem un copac în casă? Mami se va supăra foarte tare dacă facem mizerie.
Vă sună familiar această conversație? Ei bine, voi continua. Micuțul băiețel ajuta la sortarea ornamentalelor când a spus, Tati, ce înseamnă a ignora?
Tatăl i-a explicat, A ignora înseamnă să nu acorzi atenție oamenilor când ei te strigă, ori cheamă.
Imediat băiețelul a privit în sus la tatăl său și i-a spus, Atunci nu cred că ar trebui să îl ignorăm pe Isus.
Uimit, tatăl a căzut în genunchi lângă fiul său și i-a spus, Nici eu nu cred că ar trebui să îl ignorăm pe Isus, fiule. Cred că trebuie să îi acordăm lui întreaga atenție. De ce spui că îl ignorăm?
Însă, tati, asta spune una din colinde, Veni-ți să-l ignorăm!
Copii într-adevăr spun uneori unele dintre cele mai trăsnite lucruri, nu? Însă adesea ne trezim atât de prinși în atmosfera pregătirilor, a petrecerilor, a cumpărăturilor și a decorațiilor încât părem că ignorăm adevăratul înțeles al Crăciunului și eșuăm în a pregăti un loc în inimile noastre, un loc în care să poată veni și în care să îl putem adora.
Un autor necunoscut a scris la un moment dat așa zisele Cele 10 porunci ale Crăciunului, pe care le-a și publicat într-o revistă a unei parohii. Aceste zece porunci conțin câteva sfaturi destul de bune care ne vor ajuta să ținem egoismul departe de noi cu ocazia acestui Crăciun.
- Să nu îl înlături pe Cristos din Crăciun, făcând astfel din el un necunoscut.
- Să îți pregătești sufletul pentru Crăciun. Să nu îți petreci atât de mult timp cu cadourile încât să uiți de suflet.
- Să nu îl lași pe Moș Crăciun să ia locul lui Cristos pentru ca astfel ziua să fie lăsată fără realitatea ei spirituală.
- Să nu o împovărezi pe fata de la magazin, pe poștaș, pe vânzător cu plângeri și cerințe inutile.
- Să te oferi pe tine însuți împreună cu darul tău. Aceasta îi va mări valoarea de o mie de ori mai mult iar cel care îl va primi îl va prețui veșnic.
- Să nu îți valorifici cadourile primite în funcție de costul lor. Chiar și cel mai ieftin cadou poate cuprinde mult mai multă iubire decât cel mai prețios aur și argint.
- Să nu îi neglijezi pe nevoiași. Împărtășește binecuvântările primite cu toți cei care sunt înfometați și cu cei care nu pot fi la fel de generoși ca tine.
- Să nu îți neglijezi Biserica. Ceea ce se celebrează acolo scoate în evidență adevărata semnificație a acestui timp.
- Să nu uiți să fii asemenea unui copil mic. Fiindcă până nu vei deveni asemenea unui copil mic nu vei fi gata să intri în împărăția cerurilor.
- Să îți dăruiești inima lui Cristos. Lasă-l pe el să fie în topul listei tale de Crăciun.
În încheiere vă invit să medităm la cele cinci caracteristici principale ale acestei sărbători, după cum spusese și un vestit predicator, adică la promisiune, faptă, slujire, Cristos, și oferire. Crăciun fericit tuturor? Fie ca această sărbătoare a Crăciunului să fie tot mai plină cu bucurie și pace. Amin
