1 ianuarie – Sf. Maria, Născătoare de Dumnezeu – 4

Num 6,22-27

Gal 4,4-7

Lc 2,16-21

Voi începe prin a vă citit un eseu ce fusese scris de către o fetiță în vârstă de numai 12 ani. Ea spunea:

Când mi s-a cerut să scriu ceva despre un misionar pe care îl cunosc, prin minte mi-au trecut doar câteva persoane, precum , Maica Tereza. În acel moment am spus, Dar nu pot scrie despre unul dintre aceste persoane atât de mari fiindcă nu prea îi cunosc.

Persoana care am crezut că e un misionar și unul chiar foarte bun este mama mea. Ar putea suna un pic ciudat dar nu trebuie să fii hirotonit ca să fii misionar.

Misiunea mamei mele e aceea de a fi o gospodină și o mamă pentru mine și pentru familia mea. Mama mea nu a fost niciodată egoistă și mereu s-a pus pe locul doi iar familia ei pe primul loc. Niciodată nu ma lăsat flămândă sau fără iubirea ei infinită. Și asemenea celorlalți misionari faimoși, mama mea a avut nevoie de o mulțime de curaj. Ea ar fi putut cu ușurință să se ducă la Bingo și să mă lase dar nu a făcut-o niciodată. A făcut sacrificiul suprem de a se gândi mai întâi la mine înaintea ei. Sunt foarte norocoasă să am o mamă misionară.

Tot la fel e și cu mama noastră cerească Maria. Ea este o misionară în sensul că ea a avut grijă de Isus Cristos pe plan material, spiritual și moral. Dumnezeu a încredințat fragilul prunc Isus sub grija Preasfintei Mame.

Astăzi celebrăm sărbătoarea sfintei Fecioare Maria ca Mamă a lui Dumnezeu, și nu în sensul că ea se află la originea lui Dumnezeu ci fiindcă ea este mama lui Isus care este și Dumnezeu.

Cum s-a ajuns oare la obținerea acestui titlu al Mariei, ca Mamă a lui Dumnezeu? Ei bine, totul a pornit de la o controversă doctrinală ce apăruse cu mult timp în Biserică. Această controversă includea faptul dacă Maria avea să fie numită Mama lui Cristos, care implica faptul că Isus era doar un om, sau Mama a lui Dumnezeu. Așa că în anul 431 după Cristos, în cadrul Conciliului din Efes, s-a decis și s-a ajuns la titlul de Theotokos, sau de Mama lui Dumnezeu, sau cum scrie în calendar Născătoare de Dumnezeu, afirmându-se prin aceasta și divinitatea lui Cristos.

Papa Ioan Paul al II-lea în scrisoarea sa Mulieris Dignitatem la numărul 19 a spus că în Maria ni s-a dat să înțelegem adevărata semnificație a maternității care atinge dimensiunea preaînaltă în planul divin al mântuirii. Pentru ea, a fi mamă nu doar că a implicat personalitatea ei feminină, îndreptată spre darul vieții, cu toată dezvoltarea ci a reprezentat și un răspuns al credinței față de propria vocație a femeii care asumă adevăratele ei valori doar în lumina alianței lui Dumnezeu. Adtfel, Maria a depășit toate eroinele, sfinți și mamele a căror frumusețe, har și devotament le preamărim acum.

Această afirmație a papei Ioan Paul al II-lea afirmă propria noastră realizare a faptului că Maria este într-adevăr o mamă și un mare model pentru toate mamele. Iar asta fiindcă Maria a îndurat cele cinci acte de maternitate în relația ei cu Isus, Fiul lui Dumnezeu și Fiul Mariei. Într-un modul catehetic am găsit următoarele cinci acte.

Primul este conceperea. Maria cu adevărat la conceput pe Isus în pântecul ei prin puterea Duhului Sfânt (Mt 1,20).

Al doilea este sarcina. Maria a rămas însărcinată și l-a purtat pe pruncul Isus în pântecul ei (Lc 2,5).

Al treilea este nașterea. Maria a dat naștere unui fiu după cum ne relatează însăși evanghelia după Luca la capitolul 2, versetele 1-20.

Al patrulea este creșterea și grija. După cum mamele dau copiilor ei hrana necesară unei creșteri bune, tot la fel și Maria l-a crescut pe Isus, devenind un copil ascultător, acceptat de Dumnezeu și de societate. (Lc 2, 51-52).

Al cincilea este iubirea continuă. Mamele reflectă iubirea constantă a lui Dumnezeu față de copii lor. Maria nu a fost scutită de acest act natural al mamelor față de fii și fiicele lor (Lc, 44-48).

A fi mamă e o vocație și o misiune ce trebuie îndeplinită. Însă ce se petrece în ziua de astăzi? Realitatea e aceea că dușmani noștri sunt după noi înarmați, însă nu cu arme și bombe. Armele lor sunt deghizate sub forma drepturilor omului, a oportunităților egale, a asistenței umanitare, a sănătății reproductive, a apărării femeii, a drepturilor copilului, a mediului, a morții cu demnitate și multe altele asemenea.  Dușmani noștri nu sunt după trupurile noastre ci după sufletele noastre. Aceste arme deghizate care degradează această profesie nobilă a maternității, înșelând tot mai multe mame. Iar pe distanță lungă, cei care sunt egoiști le exploatează din plin. Ce rezultă? Mama devine treptat un sclav ce lucrează în afara casei și care abandonează adevărata ei vocație la maternitate.

Această situație prezentă este caracterizată de practici ce amenință respectul față de demnitatea vieții și față de demnitatea femeii și a maternității.

Mama, după cum am spus deja este o vocație. Mama e chemată să afirme și să susțină că a fi o mamă înseamnă și presupune să primești o datorie de la Dumnezeu, de a purta și de a avea grijă de viață prin cele cinci acte naturale ale maternității, adică zămislirea, sarcina, nașterea, creșterea și hrănirea, și iubirea neîncetată. Mama primește copilul împreună cu soțul ei ca formă de participare la misterul creației.

Maternitatea este un dar de la Dumnezeu, credința garantată că Dumnezeu nu va eșua în a oferi mamei harurile necesare care să o ajute să facă o alegere consistentă și nobilă. Amin

Alte opțiuni: 01, 02, 03, 04, 05, 06, 07,

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

div#stuning-header .dfd-stuning-header-bg-container {background-image: url(https://paxvobis.ro/wp-content/uploads/2021/11/header-nou-final.jpg);background-size: initial;background-position: center bottom;background-attachment: scroll;background-repeat: no-repeat;}#stuning-header div.page-title-inner {min-height: 400px;}
//
Daca aveți vreo întrebare trimiteți-mi mesaj aici și va voi răspunde imediat!
Cu ce va pot ajuta?