In 5,31-47
În textul evangheliei de astăzi vom vedea cum Domnul are multe motive pentru care să fie dezamăgit pe popor care susținea că sunt fii lui Moise și a profeților. Dacă acești oameni cred cu adevărat în Moise și profeți, atunci nu ar trebui să discearnă cuvintele lui Isus și faptele ca fiind el cel promis. Ceea ce îi împiedica din a veni la Cristos era scurta lor vedere datorată intereselor lor egoiste și dorința de a căpăta laude care îi sunt datorate numai lui Dumnezeu. Inimile și conștiințele lor nu puteau fi pătrunse de cuvintele puternice ale lui Isus. Ca lideri ai oamenilor în aspectele spirituale, ei nu aveau iubirea lui Dumnezeu în ei. Iubirea lui Dumnezeu ca cea mai mare poruncă, se afla la baza acuzațiilor lui Cristos pentru ei. Datorită absenței iubirii, ei nu puteau veni la Isus pentru a avea viață.
Dar noi? Putem noi să ne privim viețile ca mărturii ale credinței, pe care le susținem că le-a avea? Când nu căutăm laude pentru noi înșine, abia atunci vom percepe marea ei valoare. Asta ne va conduce la ascultarea cuvântului lui Dumnezeu și la urmarea voinței lui îndeaproape. Iar când vom auzi vocea lui Dumnezeu în propriul său timp bun, abia atunci vom realiza că nu mai avem nevoie de nimic altceva în această lume. Însă, ca să ajungem acolo va trebui mai întâi să experimentăm toate acestea.
