Duminica a 14-a de peste an (A) – 1

Zah 9,9-10

Rom 8,9.11-13

Mt 11,25-30

O poveste spune că un om a avut la un moment dat un vis. În acel vis el mergea alături de Isus pe o plajă plină de nisip, plimbare în cadrul căruia ei reluau toate momentele importante din viața sa. Omul a observat că pentru fiecare scenă era doar două urmă de pași în nisip, una aparținând lui și una lui Isus. Însă, a mai observat că atunci când a avut parte de momente foarte dificile și încercări mari în unele momente din viața sa pe nisip erau doar o singură urmă de pași. Omul nu a reușit să înțeleagă aceasta așa că l-a întrebat pe Isus, Doamne, ai spus că odată ce decid să te urmez, vei fi alături de mine pe tot drumul. De ce atunci, în cele mai grele momente din viața mea, când am avut mai mare nevoie de tine, m-ai lăsat singur? Isus i-a răspuns, Copilul meu, te iubesc și niciodată nu te voi părăsi. În timpul acelor momente dificile din viața ta, când tu ai observat doar o singură urmă de pași, acelea au fost momentele în care eu te purtam în brațe.

În textul evangheliei de astăzi Isus ne oferă o cale prin care să ne ușurăm poverile. El ne-a spus, Veniți la mine toți cei osteniți și împovărați și eu vă voi da odihnă! (v.28). Această promisiune a lui Cristos înseamnă că slujirea lui Dumnezeu poate fi transformată într-o experiență dulce de odihnă. Apoi Isus ne-a spus, Luați asupra voastră jugul meu și învățați de la mine că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre! (v.29).

Însă ce este jugul? Două lucruri pot fi spuse despre jug. Primul, jugurile erau făcute la comandă pentru fiecare bou. Ele erau sculptate în lemn brut în așa fel încât să se potrivească perfect și să nu provoace răni pe umeri boului. Al doilea e că jugul permite ca două animale să tragă împreună. Munca este împărtășită, iar când ziua e încheiată, boii sunt obosiți dar nu epuizați.

Isus a spus, Luați jugul meu. Însă care este jugul lui Cristos? Jugul său e urmarea căii sale de iubire, de păstrare a poruncilor lui Dumnezeu, de a ne iubi aproapele ca pe noi înșine. Partenerul nostru la jug este Isus. Fiul lui Dumnezeu poartă celălalt jug ca partener al nostru. El este partenerul nostru de jug. De fapt, jugul aparține lui Cristos iar el ne invită să facem echipă cu el. Cineva a spus că a lua jugul lui Cristos înseamnă a te asocia și a ne identifica pe noi înșine cu el, destinul nostru cu destinul lui, viziunea noastră cu viziunea lui și misiunea noastră cu misiunea lui. De aceea trebuie să ținem minte mereu că nu tragem la jug singuri ci prin puterea și alături de Cristos și prin puterea ce vine de la el. Tsrebuie să ținem minte că Isus nu este doar un învățător care ne dă teme ci este și un prieten care ne ajută să le facem. El este unul care ne dă harul de a trăi credința noastră creștină.

Cu alte cuvinte, Cristos ne eliberează de trei lucruri:

Primul, Isus ne eliberează de povara păcatului. Unul din semnificațiile păcatului e acela de orice este contrar cu legea sau voința lui Dumnezeu. De exemplu, dacă mințim săvârșim un păcat. Iar asta fiindcă Dumnezeu ne-a spus, fără minciuni (Ex 20,16). Însă, de ce ne eliberează Isus de povara păcatului? Următoarea povestioară poate explica motivul de ce. O persoană cunoscută care ține discursuri regulate a început seminarul său prin a ține în mână o bancnotă de 20 de dolari. În sală erau două sute de persoane, pe care le-a și întrebat, Cine dorește această bancnotă de 20 de dolari? Mâinile au și început să se ridice, iar el le-a spus, Voi da această bancnotă unuia dintre voi dar mai întâi lăsați-mă să fac aceasta! Și a început să mototolească bancnota. După care a întrebat din nou, Cine o mai dorește? Mâinile încă erau în aer. Ei bine, a răspuns el Dar dacă fac aceasta? A pus-o pe podea și a început să o calce cu piciorul. A ridicat-o de jos mototolită și murdară. Acum care o mai dorește? Mâinile tot erau în aer.

Prieteni mei, ați învățat o lecție extrem de valoroasă. Indiferent de ceea ce am făcut banilor, voi tot i-ați vrut fiindcă asta nu i-a scăzut valoarea cu nimic. Tot 20 de dolari valorau. De multe ori în viață, suntem la pământ, șifonați, și în noroi de către deciziile pe care le facem și de circumstanțele ce ne apar în cale. Ne simțim ca și cum am fi fără nici o valoare. Însă indiferent de ceea ce se întâmplă sau de ceea ce s-ar întâmpla, niciodată nu vă veți pierde valoarea în ochii lui Dumnezeu. Lui Dumnezeu, murdari sau curați, șifonați sau drepți, mereu veți fi prețioși.

Al doilea, Isus ne eliberează de povara propriei dreptăți sau a mândriei. Sunt multe momente în care suntem atât de mândri de noi înșine, de realizările noastre și de darurile noastre. Însă cu toți știm sau ar trebui să știm că toate acestea vin de la Dumnezeu. De ceea ce avem nevoie e de simplitate. Într-o carte de disciplină a lui Richard Foster, autorul împarte disciplina în trei părți: Interioară, exterioară și disciplina corporatistă. El pune simplitatea la baza categoriei disciplinei exterioare. Iată care sunt cele zece moduri în care putem ordona lumea noastră pentru ca să putem crea simplitate în viața noastră:

  1. Cumpără lucruri pentru necesitatea lor și nu pentru statutul lor.
  2. Respinge tot ceea ce provoacă dependență.
  3. Fă-ți un obicei din a oferi lucruri.
  4. Refuză să fii propagat de custodii gadget-urilor moderne.
  5. Învață să te bucuri de lucruri fără a le deține.
  6. Dezvoltă o apreciere mai profundă față de creație.
  7. Privește la un scepticism sănătos al tuturor schemelor Cumpără acum, plătește mai târziu.
  8. Ascultă de îndrumările lui Isus în ceea ce privește discursul onest și drept.
  9. Resping tot ceea ce aduce opresiunea asupra celorlalți.
  10. Înlătură tot ceea ce te distrage de la scopul principal, Căutarea împărăției lui Dumnezeu.

Al treilea, Isus ne eliberează de poverile noastre pentru ca noi să putem purta poverile celorlalți. Propriile noastre poveri pot fi responsabilitățile noastre față de frați și surorile noastre: bolnavi, fără loc de muncă și multe altele asemenea. Însă Isus este atât de bun încât el ne invită să luăm jugul său asupra noastră, împreună cu el pentru ca acesta să poată fi mai ușoară. Iar pentru noi, pentru a-i putea ajuta pe ceilalți să își ducă poverile, de ceea ce avem nevoie e de blândețe. Asemenea următoarei povestioare, luată dintr-o carte intitulată Bucăți și frânturi a lui Mamie Adams, care mergea mereu la același oficiu poștal din propriul ei orășel natal doar pentru faptul că oameni de acolo erau atât de prietenoși. La un moment dat s-a dus să cumpere un timbru cu puțin timp înainte de Crăciun iar coada era destul de lunguță. Cineva din rând i-a spus că nu are rost să stea la rând fiindcă era o mașinărie de timbre chiar pe hol. Știu a spus Mamie, însă mașinăria nu mă întreabă de aortita mea.

Prin a ne spune Luați jugul meu…și veți găsi odihnă, Cristos ne cere să facem lucrurile în modul creștin. Când facem din Dumnezeu centru al vieții noastre, când urmăm poruncile sale, când nu avem nici o povară grea.  Noi am putea deveni obosiți însă nu vom fi epuizați niciodată. Isus însuși ocupă celălalt al jugului. Jugul lui Cristos face ca viața să fie mult mai ușoară. Amin

Alte opțiuni: 01, 02, 03, 04,

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

div#stuning-header .dfd-stuning-header-bg-container {background-image: url(https://paxvobis.ro/wp-content/uploads/2021/11/header-nou-final.jpg);background-size: initial;background-position: center bottom;background-attachment: scroll;background-repeat: no-repeat;}#stuning-header div.page-title-inner {min-height: 400px;}