Mt 18,15-20
Într-o comunitate, indiferent că e familie, seminar sau parohie, se mai poate întâmpla ca cineva să îl supere sau jignească pe altcineva într-o manieră serioasă, de exemplu, prin insultare, rană fizică, înșelătorie, furt și multe, multe altele.
Cum trebuie să tratăm aceste situații? Să aplicăm soluția celor sălbatici, adică uciderea? Să aplicăm soluția Vechiului Testament, ochi pentru ochi și dinte pentru dinte?
Isus ne spune să vorbim, să dialogăm, să pornim o discuție cu cel care ne-a supărat, jignit sau rănit. Și tot Isus e cel care ne oferă trei pași în această privință:
Prima, vorbește în privat cu persoana și spune cum te-ai simțit de pe urma a ceea ce ea ți-a făcut ție. Cereți scuze cu sinceritate și repară răul făcut, pentru ca problema să fie rezolvată. Dacă însă acea persoană nu te ascultă atunci trecem la pasul doi.
Doi, ia cu tine doi sau trei prieteni comuni și menționează din nou nedreptatea care ți s-a făcut. Dacă cel care a greșit tot nu te ascultă atunci mergem la pasul trei.
Trei, pomenește problema în cadrul unei întâlniri familiale, în clasă, sau comunitate sau în fața consiliului parohial, depinde de situație.
Patru, dacă persoana tot nu ascultă, el sau ea poate fi dat afara și tratat ca pe o persoană care nu mai este membru.
Speranța e aceea că persoana care a păcătuit cu adevărat să se căiască și să se convertească în izolarea sa și ca într-un final să se alăture familiei, sau comunității parohiale. Alături de vorbire sau dialog, rugăciunea este extrem de necesară. Tu însuți poți și ar trebui să te rogi pentru cel care ți-a greșit. Iar apoi comunitatea, indiferent de cât de mică e, chiar si din doi sau trei membri, să se roage pentru el sau ea. Fiindcă Isus a spus că și el va fi în acel grup adunat în numele lui. Iar rugăciunile lui, sunt printre cele mai puternice.
