Lc 7,36-50
Într-un articol din Life Magazine din Statele Unite, intitulat Iartă și simte-te mai bine, autoarea scrisese că, Într-un studiu recent, Charlotte Witvleit, Ph.D., un professor de psihologie de la Colegiul Hope din Holland, Michingan, a descoperit că în momentul în care oameni sunt capabili să ierte, ei experimentează imediat o bucurie imensă, un simț mai profund al controlului asupra vieții și mai puțină depresie. Sună atrăgător? Autoarea încheia articolul ei spunând că iertarea într-un final va aduce un beneficiu extra celui care iartă mai mult decât persoanei care a greșit. Așa că va trebui să începem să punem binele propriei noastre persoane și să ne trăim viețile cu toată bucuria și iubirea pe care o avem.
În textul evangheliei de astăzi am putut vedea cum Isus a spus unei femei păcătoase care făcea parte dintre neamuri, cel mai probabil o prostituată sau o femeie cu o reputație foarte rea că Păcatele îți sunt iertate. Iar asta datorită căinței și durerii ei profunde, a disponibilității ei de a renunța la modul ei de viață de până atunci. Ea a fost iertată de Cristos.
Acum să revenim la noi, de ce ar trebui să îi iertăm pe ceilalți după cum Isus Cristos ne-a iertat pe noi? Știți că cel mai puternic instrument pe care îl putem poseda în viețile noastre pentru a rezolva conflictele este iertarea? Iertarea duce cu sine puterea de a vindeca multe din bolile acestei lumii. De aceea va trebui să învățăm să folosim iertarea pentru a aduce pacea oamenilor, comunităților, și întregii societăți. Amintiți-vă doar că iertarea nu este pentru celelalte persoane. Ci este spre propriul nostru beneficiu. Iar asta fiindcă când acordăm iertarea, noi eliberăm din noi înșine unele forme de frică, ură, mânie și vină. Cu alte cuvinte, facem loc în noi înșine pentru ca mai multă iubire să poată intra.
Cineva răspunsese la această întrebare prin a spune că noi ar trebui să iertăm fiindcă, în primul rând, ne eliberează! Iertarea nu este un simț de umilință falsă ce ne face mai buni decât oricine altcineva. Nu este nici un semn de slăbiciune. Ci este o atitudine ce ne eliberează, permițându-ne să nu mai fim în continuare re-victimizați de propriile noastre răni.
În al doilea rând, nu ne blochează. Există o pedeapsă pentru neacordarea iertării. Pedeapsa e faptul experimentăm rana ei ce rămâne blocată în interiorul nostru ce se înrădăcinează în trupul, mintea și sufletul nostru zi de zi. Pentru a ne putea vindeca pe noi înșine zi de zi de rănile provocate asupra noastră va trebui să fim dispuși să iertăm pe cei care ne-au greșit, complet și necondiționat. Nu înseamnă că trebuie să mergem și să le spunem că ei sunt iertați.
Și în ultimul rând, face lumea mult mai frumoasă. Iertarea nu doar că ne face din nou întregi, ci ne dă energie și face lumea noastră să fie mai frumoasă ca niciodată. Iertarea nu înseamnă doar să îi dai drumul, ci să scoți cuțitul din sufletul tău. Când vine vorba de iertare, e mult mai bine să avem o cantitate mai mică din adevăratul lucru decât o cantitate masivă din lucrurile false.
Iertarea e bună și pentru trup, multe studii au confirmat aceasta, precum și pentru suflet. Retrăind rănile din trecut din nou și din nou e rău și pentru sănătatea noastră. Amintiți-vă doar de un anumit incident care ne-a făcut să fim mai nervoși și care s-a dovedit să fie foarte stresant pentru inimă. Sentimentele negative care cauzează stresul au fost și ele legate de presiunea mărită a sângelui, boli arteriale, și sensibilitate mărită la alte boli. De aceea e și atât de necesar să iertăm. Știu sigur că suntem capabili să facem aceasta cu harul lui Dumnezeu.
În încheiere vă invit să ne rugăm împreună, Doamne, noi suntem păcătoși. Ți-am greșit în atât de multe moduri. Însă mereu vom crede în milostivirea ta. Amin
